Beneficiile examinării extra-transcraniene
1. De ce este important ca pacientul să efectueze o investigație cervicală (extracraniana) și să completeze examinarea cu evaluarea transcraniana?
Vasele cervicale, prin arterele carotide și vertebrale reprezintă furnizorul de sânge arterial de la nivelul creierului. Acestea sunt în număr de 4 – o pereche de artere carotide comune (stânga/dreapta) și o pereche de artere vertebrale (stânga/dreapta). La nivelul gâtului și ulterior la nivelul creierului, o parte din acestea se bifurcă în ramurile lor terminale (sistemul carotidian care irigă porțiunea anterioară a creierului – denumită și ciculatia anterioară), altele se unesc pentru a forma un singur trunchi vascular arterial care ulterior se bifurcă în ramurile sale colaterale și terminale (aceasta fiind denumită circulația posterioară care vascularizează creierul în regiunea sa posterioară). Cele 2 sisteme arteriale (anterior și posterior) functioneza la nivel cerebral pe principiul vaselor comunicante, astfel încât sângele poate fi direcționat acolo unde este necesar, acest lucru fiind posibil ca urmare a faptului că vasele de sânge de la acest nivel nu prezintă valve care să directioneza sângele într-o singură direcție. Denumirea anatomică a acestui sistem fiind de poligon Willis, iar funcțional este cunoscut sub numele de hemodinamica cerebrală.
Examinarea la nivelul gâtului (cervical-extracranian) nu poate evalua acest sistem complex al vaselor comunicante de la nivel cerebral decât din prisma unor criterii indirecte care oferă informații limitate.
Este importantă evaluarea transcraniana pentru că:
- poate detecta prezenta stenozelor intracraniene (a vaselor de la nivel cerebral). Aceasta poate modifica schema de tratament a pacientului precum și monitorizarea sa ulterioară. Stenozele intracraniene au risc de a precipita un accident vascular la fel ca și stenozele depistate la nivel cervical. Tratamentul este diferit pentru stenozele intracraniene comparativ cu stenozele de la nivel cervical;
- prezența unor stenoze intracraniene, în cazul unui pacient care necesită o intervenție chirurgicală la nivel carotidian poate adapta protocolul operator în funcție de hemodinamica cerebrală;
- într-o mai mica măsură, se pot depista cu ajutorul ultrasonografiei transcraniene anevrismele cerebrale. În funcție de mărime și localizare se poate ridica suspiciunea unui anevrism care ulterior poate fi confirmat prin tehnici imagistice superioare;
- ultrasonografia transcraniana vine ca o completare a examinării extracraniene și în cazul în care se ridică o suspiciune de tromboză venoasă cerebrală (ocluzia venelor de la nivel cerebral). Aceasta suspiciune se poate ridica pe criterii clinice sau imagistice (ex: la investigația de tip IRM – MRV când este decelat un defect de umplere a venelor cerebrale), moment în care ultrasonografia craniană poate diferenția cu certitudine între o dominanță venoasă (aspect fiziologic/normal) sau o tromboză venoasă (aspect patologic/pacient care necesită tratament specific neurologic);
- accidentul vascular cerebral la tânăr reprezintă un capitol aparte în neurologie. O cauză frecventă la tânăr este reprezentată de prezența unui defect cardiac care se numește foramen ovale patent. Aceasta necesită confirmare prin examinare echocardiografica și consult cardiologic, dar examinarea transcraniana poate aprecia în proporție de 100% dacă sângele venos prezintă o cale aberantă de șuntare care poate să fie cardiacă sau pulmonară;
- un alt exemplu în care examinarea transcraniana este benefică este reprezentată de evaluarea tinnitusului pulsatil. Tinnitusul pulsatil este un zgomot pe care pacientul îl aude în ureche și care este sincron cu pulsul. Examinarea transcraniana poate să stabilească dacă acesta este cauzat de prezența unei fistule durale arterio-venoase (ce este o afecțiune care poate necesita urmărire imagistică și/sau evaluare neurochirurgicala) sau de o alta patologică mai puțin periculoasă cum ar fi de exemplu un conflict vasculo-nervos. Anterior efectuării investigației imagistice, medicul va adresa mai multe întrebări pacientului pentru a decela sursa arterială sau venoasă a tinnitusului;
- alte aplicații ale explorării transcraniene sunt reprezentate de examinarea arterei centrale a retinei (ACR) la pacienții cu amaurozis fugax (pierderea temporară a vederii prezența la un ochi) și care poate să fie sugestivă pentru un accident vascular tranzitor. Necesită evaluare echografica și respectiv ajustarea schemei de tratament în funcție de rezultate. Mai puțin cunoscute și în curs de evaluare (prin lipsa unui consens al experților) sunt evaluarea substanței negre la pacienții cu boala Parkinson, evaluarea ventriculului III la pacienții cu demență și măsurarea rafeului la pacienții cu sindrom depresiv;
- nu în ultimul rând, indicația este de examinare extra și transcraniana pentru că este singura corectă și completă din punct de vedere neurologic;
2. Examinarea extra-transcraniana necesită o pregătire specială?
Acest tip de examinare nu necesită o pregătire suplimentară, dar având în vedere că sunt examinate 2 segmente, durata investigației este de aproximativ o ora.
3. Este examinarea nocivă în vreun fel?
Nu, examinarea nu este nocivă (este non-invazivă). Nu folosește raze X și este complet nedureroasă. Se poate efectua ori de câte ori este nevoie (în principiu, este necesară re-evaluarea la 3 sau 6 luni în funcție de rezultatele evaluării inițiale).
Singura restricție legată de siguranță este referitoare la examinarea trans-orbitară, indicația fiind de reducere a puterii aparatului și cu respectarea principiului ALARA (as low as reasonable achievable).
4. Este posibil ca această investigație să fie efectuată la femeile însărcinate?
Da, această investigație poate să fie efectuată în condiții de siguranță la femeile însărcinate. Este similară oricărei alte investigații ecografice care este efectuată în timpul sarcinii pentru morfologia fetală.
5. Cine are indicație pentru acest tip de investigație?
Boala vasculară reprezintă la acest moment una dintre principalele cauze de mortalitate și morbiditate din lume. Accidentul vascular cerebral se plasează pe locul 3 în cadrul afecțiunilor care pot determina decesul sau invaliditatea, după cancer și infarctul miocardic. Examinarea ultrasonografica cervico-cerebrală ne da informații despre statusul vascular. Efectuată din timp permite pacientului să ia măsuri care să controleze evoluția bolii vasculare prin schimbarea stilului de viață și prin ajustarea terapiei medicamentoase acolo unde este cazul.
În încheiere, putem concluziona că examinarea ultrasonografică cervico-cerebrală este o investigație non-invazivă, nedureroasă care poate să fie efectuată de oricine, ori de câte ori este nevoie și care ne dă informații valoroase referitoare la statusul vascular, informații ce pot fi folosite eficient în prevenția bolii vasculare, respectiv în prevenția accidentului vascular cerebral și a infarctului miocardic.