La ce să se aștepte neurologul aflat în fața unui pacient cu manifestări neurologice și infecție SARS-COV2?
La ce să se aștepte neurologul aflat în fața unui pacient cu manifestări neurologice și infecție SARS-COV2?
În cazul infecției COVID – 19, manifestările neurologice nu sunt în prim plan, această afecțiune având manifestări predominant pulmonare. Cele mai frecvente manifestări neurologice au un caracter indirect, în contextul bolii infecțioase și mai puțin prin afectare directă a sistemului nervos central sau periferic.
Există în literatura date sumare până la acest moment despre prezența accidentului vascular cerebral (atât ischemic cât și hemoragic) care aparent este direct proporțional cu frecvența și corelate cu gradul de severitate al bolii infecțioase și respectiv al afectării pulmonare. Totuși, la acest moment este prematur să tragem concluzii definitive cu privire la acest aspect, sunt necesare date suplimentare și investigații mai aprofundate pentru a stabili o legătură de cauzalitate directă.
Complicațiile neurologice apar cel mai frecvent la pacienții cu forme severe/critice de boală, au o frecvență redusă și sunt reprezentate de: encefalomielita acută diseminată, encefalite, afectare a sistemului nervos periferic sub forma de sindrom Guillan – Barre sau polineuropatie asociată bolii critice. Cel mai frecvent acești pacienți prezintă alterarea stării de conștiență (15%), cefalee (20%). Este descris în literatură prezenta sindromului de citoliză musculară cu creșterea CPK la valori de peste 200 UI/ml, dar fără a se asocia în mod obligatoriu cu diagnosticul de miopatie/miozită sau afectarea neuronului motor.
Este posibilă infecția directă a sistemului nervos central cu virusul SARS-COV2?
Din datele care sunt disponibile la acest moment prin studiul SARS și MERS, o afectare directă a sistemului nervos central este foarte rară, fiind la acest moment raportat un singur caz la care a fost demonstrată prezența virusului în creier.
O posibilă complicație neurologică a infecției COVID – 19 raportată recent și presumptiv asociată acestei infecții este o formă de encefalopatie necrotizanta hemoragică, care se prezintă cu alterarea stării de conștiență și care poate fi la fel de severă în evoluție și cu risc vital ca și afectarea pulmonară. Cazul raportat în literatură a fost al unei femei de 58 de ani care prezenta simptome tipice pentru infecția COVID – 19 (febră, tuse, mialgii) la care a adăugat confuzie, dezorientare și letargie. Analizele de laborator au confirmat infecția cu virusul SARS – COV2. Având în vedere tabloul clinic al pacientei, a fost ridicată suspiciunea de encefalopatie, fiind continuate investigațiile cu examinare CT/IRM cerebral. Examinarea IRM cerebral efectuat nativ și cu administrare de substanță de contrast decelează prezența unor leziuni dispuse bilateral, simetric la nivelul talamusului și a lobului temporal cu caracter hemoragic și priza patologica de contrast cu dipozitie inelară. Tratamentul acestei afecțiuni este reprezentat de administrarea de imunoglobuline intravenos.
Figure: A, Image from noncontrast head CT demonstrates symmetric hypoattenuation within the bilateral medial thalami (arrows). B, Axial CT venogram demonstrates patency of the cerebral venous vasculature, including the internal cerebral veins (arrows). C, Coronal reformat of aCT angiogram demonstrates normal appearance of the basilar artery and proximal posterior cerebral arteries.
ENCEFALOPATIA NECROTIZANTA HEMORAGICĂ este o complicație rară a infecțiilor virale, acesta fiind primul caz raportat posibil asociat infecției COVID 19. Explicația cea mai probabilă este că această afecțiune apare ca urmare a unui dezechilibru al citokinelor, denumit “furtuna citokinelor”. Un articol recent apărut în revista Lancet a sugerat că un subgrup de pacienți cu evoluție severa a infecției COVID 19 ar putea dezvolta acest sindrom al “furtunii citokinelor”, existând astfel predispoziție către această complicație neurologică.
“Având în vedere că acesta este doar un raport al unui singur pacient, rezultatele obținute până la acest moment sunt preliminare și este nevoie de cercetări ulterioare pentru a determina gradul de afectare al sistemului nervos central în cadrul infecției cu COVID 19.” a declarat Cyrus A. Daji de la universitatea Washington.
Surse:
- Medscape
- Radiology – Radiological Society of North America.