BUCUREȘTI

Str. Nicolae Caramfil, nr.75, sector 1, București

IAȘI

Str. Iancu Bacalu nr. 23 , în incinta Palas Campus

TIMIȘOARA

*in curand

Caută
Close this search box.

Scleroza multiplă și infecția cu COVID 19- tot ce trebuie să știe pacienții

Despre Covid-19 și afectarea pacienților cu Scleroză multiplă, într-un articol concis redactat de dr. Cristina Herțea, medic specialist neurologie

Ce este COVID 19?

– este o afectiune respiratorie care se transmite de la persoana la persoana.

– virusul care determina aparitia bolii este un nou tip de coronavirus care a fost pentru prima data identificat in Wuhan China in decembrie 2019 si care ulterior s-a extins aproape pe toate continentele.

Care sunt simptomele infectiei in cadrul COVID 19?

frecvent: febra, tuse seaca, dispnee (dificultate la respiratie), fatigabilitate (oboseala).

mai putin frecvent: tuse productiva, mialgii (durere musculara), frison, disfagie (durere la inghitit), accelerarea tranzitului intestinal.

simptome recent identificate: anosmie (pierderea mirosului), ageuzie (pierderea gustului).

Cum se transmite?

– afectiunea se transmite de la persoana la persoana prin contact apropiat (mai putin de 2 metri) cu o persoana infectata. Transmiterea este mai probabila in grupurile de persoane. Aceasta transmitere apare cand picaturi respiratorii produse de persoana infectata prin tuse sau stranut sunt inhalate de o alta persoana.

– o alta metoda de transmitere apare atunci cand aceste picaturi respiratorii ajung pe diferite suprafete si o alta persoana atinge aceste suprafete contaminate apoi isi atinge nasul, gura sau ochii cu mana.

– conform unui studiu publicat in data de 17 martie 2020 in The New England Journal of Medicine, virusul SARS – COV2 supravietuieste: 72 de ore pe plastic, 48 de ore pe otel, 24 de ore pe hartie, 4 ore pe cupru, 3 ore in aer.

Sunt considerati pacientii cu scleroza multipla ca fiind pacienti la risc?

– scleroza multipla in sine nu creste riscul de infectie cu virusul SARS-COV2.

– prezenta unor factori asociati sclerozei multiple pot creste riscul aparitiei unor complicatii. Dintre acesti factori amintim: prezenta bolilor asociate (boala pulmonara, afectiuni cardiace, diabet zaharat, afectiuni neoplazice), mobilitatea redusa (pacient imobilizat la pat sau in fotoliu rulant), varsta de peste 60 de ani, tratamentul cu unele medicamente care determina scaderea capacitatii de aparare a sistemului imunitar.

– uneori, raspunsul la infectie poate determina o agravare a simptomelor in cadrul sclerozei multiple. Pacientii pot prezenta: fatigabilitate, tulburare de vedere, dificultate de concentrare si atentie, afectarea mobilitatii. De obicei, aceste simptome se amelioreaza odata cu ameliorarea infectiei.

Ce ar trebui sa fac in legatura cu tratamentul modificator de boala in caz de infectie COVID 19?

– exista numeroase surse de informare care incearca sa ofere indrumare si claritate, insa exista o serie de diferente intre recomandari care pot provoca uneori confuzie. Consensul expertilor in domeniu se refera la urmatoarele:

  • pacientii cu scleroza multipla ar trebui sa respecte cu rigurozitate regulile de igiena recomandate de catre CDC.
  • pacientii cu scleroza multipla care se afla la acest moment in tratament cu terapii modificare de boala ar trebui sa continue tratamentul.
  • pacientii care dezvolta simptome tipice pentru infectia COVID 19 sau sunt testati pozitiv pentru aceasta ar trebui sa discute despre acest lucru cu medicul lor curant care este la curent cu schema lor actuala de tratament.
  • anterior initierii/schimbarii tratamentului modificator de boala, pacientii cu scleroza multipla ar trebui sa discute cu medicul lor curant care terapie reprezinta cea mai buna optiune avand in vedere activitatea/evolutie bolii de fond, precum si incidenta cazurilor de COVID 19 in regiune.
  • pacientii care urmeaza sa fie inrolati in program cu terapie modificatoare de boala ar trebui sa ia in considerare alegerea unui tratament care nu scade numarul de limfocite (cum ar fi de exemplu: interferon, glatiramer acetat, natalizumab). Medicamentele care reduc numarul de limfocite pe termen lung sunt reprezentate de catre: alemtuzumab, cladribina, ocrelizumab, rituximab. Urmatoarele terapii orale ar putea reduce abilitatea sistemului imun de a raspunde la infectie: fingolimod, dimetil fumarat, teriflunomida si siponimod. Pacientii ar trebui sa cantareasca foarte bine riscurile versus beneficiile la initierea acestor terapii in timpul pandemiei COVID 19.
  • pacientii care se afla in tratament cu alemtuzumab, cladribina, ocrelizumab, rituximab, fingolimod, dimetil fumarat, teriflunomida sau siponimod si care traiesc la acest moment in comunitati in care exista o incidenta crescuta a infectiilor COVID 19 ar trebui sa se izoleze cat de mult posibil pentru a reduce riscul de infectie.
  • transplantul autolog de celule stem presupune un tratament chimioterapic care slabeste semnificativ sistemul imunitar pentru o anume perioada de timp. Pacientii care au efectuat de curand acest tip de tratament ar trebui sa isi extinda perioada de izolare pe perioada pandemiei. Pacientii care urmeaza sa efectueze acest tratament ar trebui sa ia in calcul amanarea procedurii.
  • in cazul unui puseu in cadrul sclerozei multiple se recomanda tratament cu metilprednisolon pe o perioada de 3 pana la 5 zile. Este recomandat sa beneficize de tratament pacientii cu puseu ce prezinta posibil caracter invalidant (pierderea vederii la un ochi, deficit motor sau ataxie)

Pot utiliza in siguranta terapii de tipul cloroquinfosfat sau hidroxicloroquinfosfat daca am scleroza multipla?

– tratamentul cu cloroquinfostfat sau hidroxicloroquin fosfat nu reprezinta un tratament de preventie si nici un tratament curativ. Nu este inca aprobat de catre FDA pentru tratamentul infectiei provocata de virusul SARS-COV2.

– datele referitoare la siguranta si eficacitatea acestor medicamente in tratamentul COVID 19 sunt limitate, iar pentru pacientii cu SM si COVID 19 sunt si mai limitate, astfel incat la acest moment nu se poate exprima un punct de vedere care sa reprezinte un consens al expertilor.

Exista recomandari speciale pentru copiii cu scleroza multipla?

– nu exista la acest moment recomandari specifice pentru copiii care sufera de scleroza multipla in contextul pandemiei de coronavirus.

Exista vreo recomandare speciala pentru femeile cu scleroza multipla care sunt insarcinate in context de COVID 19?

– nu exista recomandari speciale pentru femeile insarcinate care sufera de scleroza multipla si infectia COVID19.

SURSE:

  1. nationalmssociety.org.
  2. mssociety.org.
  3. mstrust.org.
  4. medscape
  5. the neurochecklist team.
  6. msfi.org.