BUCUREȘTI

Str. Nicolae Caramfil, nr.75, sector 1, București

IAȘI

Str. Iancu Bacalu nr. 23 , în incinta Palas Campus

TIMIȘOARA

*in curand

Caută
Close this search box.

Tratament cu anticorpi monoclonali pentru migrene

UPDATE 10 Ianuarie : Primii pacienți au beneficiat începând de astăzi de primele rețete 100% compensate.

UPDATE 22 Decembrie: Începând cu 9 ianuarie, putem emite retețele compensate prin CAS/OPSNAJ pentru anticopri monoclonali în migrenă (pentru persoanele asigurate).

Chiar dacă aveți deja indicația de anticorpi monoclonali pusă de un medic neurolog, este important ca atunci când veniți cu biletul de trimitere de la medicul de familie către serviciul nostru de neurologie pentru emiterea rețetei compensate, să beneficiați de o evaluare completă la dr. Bogdan Pană pentru a trece prin toate contraindicațiile, posibilele efecte adverse etc.

Dacă nu aveți deja indicația clară (nu știți dacă acest tratament vi se potrivește, care sunt contraindicațiile, efectele adverse etc), veniți la un consult inițial la dr Bogdan Pană pentru stabilirea indicației. Puteți avea la dvs și biletul de trimitere în cazul în care echipa medicală decide prescrierea tratamentului decontat în cazul dvs.

Prima administrare se face, ulterior achiziției tratamentului, doar sub supravegherea medicului neurolog.

Preț evaluare inițială – 400 RON

Preț supraveghere administrare – 200 RON

Sunati la 0219814 pentru detalii și programări.

 

Anticorpii monoclonali par să fie soluţia pentru tot mai multe afecţiuni lipsite deocamdată de un tratament eficient pe termen lung. Una dintre acestea este migrena, care afectează, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, unul din şapte adulţi din întreaga lume. Întrucât această tulburare are incidenţă în special la populaţia activă şi reprezintă o cauză importantă de dizabilitate, vorbim de o problemă de sănătate cu implicaţii deosebite. O serie de studii recente întăresc convingerea că, în viitor, anticorpii monoclonali vor sta la baza medicaţiei de prevenţie a migrenei, având capacitatea de a reduce frecvenţa episoadelor migrenoase.

Circa un miliard de persoane de pe Glob ar suferi de migrenă, iar dintre acestea aproape 150 de milioane s-ar confrunta cu migrena cronică (definită prin crize migrenoase care persistă minimum 15 zile pe lună, timp de cel puţin trei luni), arată datele American Headache Society (AHS). Aproximativ 2-3% dintre cei care trec printr-un episod  de migrenă anual riscă să dezvolte migrenă cronică în următorii ani. Nu mai puţin important, această tulburare, cu frecvenţă mai ridicată în rândul femeilor, din considerente hormonale – 1 caz la 5 femei, comparativ cu 1 caz la 16 bărbaţi – afectează inclusiv copiii, cu o incidenţă de 1 caz la 11 copii (date AHS). În acelaşi timp, potrivit Global Burden of Disease Study, actualizat în 2015, migrena s-a dovedit a fi cea de-a șaptea cauză de dizabilitate la nivel mondial şi cea mai importantă cauză neurologică de dizabilitate, însumând peste jumătate din totalul anilor pierduţi ca urmare a afecţiunilor neurologice (YLD – Years lost due to disability).

Puncte slabe ale terapiilor actuale

O parte din minusurile terapiilor disponibile în prezent au legătură cu faptul că sunt vizaţi în principal factorii favorizanţi ori efectele crizelor migrenoase, şi mai puţin mecanismul de declanşare a acestor tulburări. În momentul de faţă, migrena este tratată medicamentos prin medicaţie abortivă (de exemplu: triptani, derivaţi de ergot, analgezice, antiinflamatoare nesteroidiene, antiemetice) şi profilactică (antiepileptice, betablocante, antidepresive triciclice, blocante ale canalelor de calciu, antagonişti ai serotoninei, inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei – ISRS, toxină botulinică etc). Tratamentele profilactice provin, în general, din alte arii terapeutice şi prezintă dezavantajul unor efecte adverse deloc neglijabile precum oboseală, deficienţe cognitive sau creştere în greutate.

Mecanismul migrenei şi rolul CGRP (peptida asociată genei calcitoninei)

Deşi mecanismul declanşării migrenei a fost intens studiat de-a lungul timpului, încă persistă o serie de necunoscute şi neclarităţi, în special vizavi de procesele care au loc la nivel neuronal şi vascular în faza premergătoare instalării durerii. Însă, odată ce migrena nu a mai fost considerată doar o tulburare a vaselor de sânge, ci rezultatul unui joc foarte complex având ca actori sistemul nervos periferic, sistemul nervos central, sistemul trigeminovascular şi cortexul cerebral, s-a deschis calea pentru tratamente mult mai bine ţintite. Şi dovada implicării în fiziopatologia migrenei a receptorilor de serotonină tip 5-HT și a neuropeptidei CGRP (peptida asociată genei calcitoninei) a contribuit în acest sens. Astfel au apărut, de exemplu, triptanii, preparate farmaceutice deosebit de eficiente în cazul multor suferinzi de migrenă şi destul de bine tolerate. Totuşi este încă loc de terapii cu mai puţine contraindicaţii (în speţă, triptanii sunt nerecomandaţi persoanelor cu afecţiuni cardiovasculare) sau reacţii adverse, iar anticorpii monoclonali (AcMo) ar putea fi una dintre soluţii. „Anticorpii monoclonali cu acţiune antagonistă asupra căii CGRP reprezintă o abordare nouă a tratamentului profilactic: terapia care ţinteşte în mod specific mecanismul migrenei”, apreciază Amy R. Tso şi Peter J. Goadsby în cadrul unei analize privind capacitatea anticorpilor monoclonali de a influenţa CGRP şi aplicabilitatea acestei influenţe în sfera prevenţiei şi a terapiilor împotriva migrenei [2]. În acelaşi context, autorii studiului reiterează dovezile potrivit cărora CGRP joacă un rol crucial în fiziopatologia migrenei.

Galcanezumab, din decembrie o sa intre pe lista medicamentelor compensate pentru pacienți și în România

În luna mai a anului 2017 au fost finalizate şi studiile de fază 3 pentru AcMo anti-CGRP galcanezumab –  Evolve-1, Evolve-2 şi Regain [4]. Evolve-1 a inclus pacienţi din America de Nord, afectaţi de migrenă episodică. Aceştia au fost împărţiţi în trei grupuri: 213 pacienţi au primit câte o injecţie subcutanată de 120 mg galcanezumab/lună, 212 au fost trataţi subcutanat cu 240 mg galcanezumab/lună, iar 433, cu un preparat placebo lunar. La Evolve-2 au participat pacienţi din 12 ţări, inclusiv din SUA, care au fost trataţi cu aceleaşi doze (231 de pacienţi cu 120 mg/lună, 223 cu 240 mg/lună şi 461, cu un placebo).

În Evolve-1, numărul mediu lunar de zile cu migrenă s-a diminuat în şase luni de tratament (de la 9,1 zile) cu 4,7 zile, după dozele de 120 mg galcanezumab, şi cu 4,6 zile, după dozele de 240 mg galcanezumab. În grupul cu placebo, reducerea a fost de 2,8 zile. În Evolve-2, numărul de zile a scăzut cu 4,3 zile şi respectiv 4,2 zile, comparativ cu cele 2,3 zile, înregistrate în eşantionul placebo.

În studiul Regain au fost înrolaţi 1.113 pacienţi din 13 ţări, care sufereau de cefalee cronică (cu o medie de 19,4 zile de durere pe lună). Dozele au fost aceleaşi ca la Evolve 1 şi 2, eşantioanele, de 278 de pacienţi, 277 de pacienţi şi respectiv 558 de pacienţi, însă studiul a durat numai trei luni. La finalul perioadei de evaluare, numărul mediu de zile de cefalee pe lună s-a restrâns cu 4,8 zile şi respectiv cu 4,6 zile la doze de 240 mg. În grupul placebo, scăderea a fost de 2,7 zile. În plus, s-au constatat beneficii secundare evidente în toate grupurile cărora li s-a administrat substanţa activă, comparativ cu grupurile placebo. Peste 27% dintre subiecţii Regain, trataţi fie cu 120 mg, fie cu 240 mg au înregistrat o reducere cu cel puţin 50% a numărului mediu lunar de zile de cefalee. Pe de altă parte, atât în Evolve 1 şi 2, cât şi la dozele de 240 mg din Regain s-au observat îmbunătăţiri în ceea ce priveşte scorurile testelor de referinţă Migraine-Specific Quality of Life Questionnaire şi Patient Global Impression of Severity.

 

Inițierea tratamentului cu anticorpi monoclonali se poate face doar sub supraveghere medicală, din decembrie tratamentul va fi pe lista medicamentelor compensate, prescrierea fiind făcută de către medicul neurolog. Programările în cadrul clinicii noastre la dr. Bogdan Pană – medic neurolog specializat în migrene pot fi efectuate la tel 021 9814.

 

Referințe bibliografice:
  1. World Health Organization – Headache disorders, Fact sheet, Updated April 2016.
  2. Amy R. Tso and Peter J. Goadsby – Anti-CGRP Monoclonal Antibodies: the Next Era of Migraine Prevention – Current Treatment Options in Neurology, 2017; 19: 27. https://doi.org/10.1007/s11940-017-0463-4.
  3. Eli Lilly and Company – Positive Results for Three Phase 3 Studies of Galcanezumab for the Prevention of Episodic and Chronic Migraine, May 12, 2017.
  4. Revista Galenus – https://www.revistagalenus.ro/farmacoterapie/anticorpii-monoclonali-terapia-viitorului-prevenirea-migrenei/2/