Demența este o tulburare neurodegenerativă caracterizată prin declin continuu al funcțiilor cognitive cu debut care apare pe nesimțite, fără manifestări vizibile la început, fiind o cauză importantă a handicapului în rândul populației vârstnice.
Funcțiile cognitive afectate în general în demențe sunt:
- Memoria ;
- Capacitatea de învătare ;
- Atenția ;
- Orientarea ;
- Calculul ;
- Limbajul ;
- Gândirea ;
- Judecata ;
- Acestea pot fi însoțite și de simptome psihiatrice (halucinații, depresie, apatie) sau tulburări de comportament.
Cele mai întalnite forme de demență sunt reprezentate de boala Alzheimer (cea mai fecventă), demența vasculară și mixtă, demența asociată bolii Parkinson, demența cu corpi Lewi și demența fronto-temporală. Dacă acuzele pacienților legate de declinul cognitiv nu inteferă cu activitățile zilnice sociale sau profesionale ale acestora, vorbim despre tulburare cognitivă ușoară, aceasta putând evolua spre demență.
Recomandările Organizației Mondiale a Sănătății pentru reducerea riscului de declin cognitiv și demență sunt reprezentate de :
- Acivitate fizică și evitarea sedentarismului;
- Oprirea fumatului ;
- Dieta mediteraneană și consumul de suplimente nutritive, precum vitaminele B,E și omega-3 ;
- Oprirea/diminuarea consumului de alcool;
- Jocuri și activități intelectuale ;
- Managementul obezității sau supraponderalitatii;
- Managementul hipertensiunii arteriale ;
- Managementul diabetului zaharat ;
- Managementul hipercolesterolemiei ;
- Managementul depresiei ;
- Managementul hipoacuziei ;
Respectarea acestor recomandări ar putea intârzia dezvoltarea declinului cognitiv la pacientii sănătoși și ar putea ameliora o parte dintre simtomele pacienților cu declin cognitiv ușor.
O atenție deosebită trebuie acordată formelor reversible sau potențial tratabile de declin cognitiv. Dintre acestea fac parte: hidrocefalia normotensivă, deficitul de vitamină B12 sau de acid folic, hipotiroidia, medicația anticolinergică, neurosifilisul, hematomul subdural cronic, demența din SIDA, tumori cerebrale de lob frontal sau temporal, boala Whipple, pseudodemența din depresie.
Dacă pacienții cu demență pot beneficia de terapie medicamentoasă din clasa inhibitorilor de colinesterază (Donepezil, Rivastigmina, Galantamina), antagoniștilor NMDA-glutamatergici (Memantina) sau inhibitorilor recaptării serotoninei (în cazul demenței fronto-temporale), pentru pacienții cu tulburare cognitivă ușoară nu a fost aprobat nici un medicament în Europa, însă ar putea beneficia de medicamente cu efect nootrop asociate schimbării stilului de viată, deși studiile privind eficacitatea substanțelor nootropice în tulburarea cognitivă ușoara sunt insuficiente și controversate.
Nootropicele sunt un grup de substanțe care îmbunătățesc gândirea, memoria și învățarea în special în cazurile în care aceste funcții cognitive sunt afectate. Acestea sunt clasificate în 4 subgrupe : nootropice clasice (Deanol, Meclofenoxate, Nicergolina, Piracetam, Pyritinol), substanțe care cresc metabolismul cerebral (Vinpocetine, Naftidrofuryl si Dihydroergotoxine), colinergice (Lecitina) și extracte de plante cu efect nootropic (Ginseng, Ginkgo, Ashwagandha, Guarana, Rhodiola, Maca). Ele sunt bine tolerate de pacienții cu tulburări cognitive iar efectele apar după o utilizare îndelungată, neavând efect imediat.
Printre mecanismele de acțiune ale substanțelor nootropice se pot enumera: stimularea metabolismului fosfolipidelor membranelor neuronale, eliminarea radicalilor liberi de oxigen, efect antiagregant plachetar, îmbunătățirea proprietăților reologice ale sângelui și îmbunătățirea plasticității eritrocitare. Acestea sunt indicate în tulburări calitative ale stării de conștiență, în tulburări de învățare, de memorie mai ales în tulburarea cognitivă ușoară.
Efectele adverse sunt rare și includ: intoleranță, tulburări de somn, agitație, creșterea libidoului.
Sunt contraindicate în caz de hipersensibilitate, sarcină și alăptare iar Guarana nu se recomandă la pacienții cu boli cardiovasculare, Rhodiola nu se recomandă la pacienții cu psihoză maniaco-depresivă și Ginkgo nu ar trebui asociată cu tratamentul anticoagulant.Nu sunt suficiente date privind eficiența și siguranța substanțelor nootropice la persoanele sănătoase.
Echipa de neurologie din cadrul Centrului Medical EMERALD București este formată din profesori, medici primari și medici specialiști, cu experiență internațională și supraspecializări în afecțiuni neurodegenerative (demențe, Parkinson, Alzheimer), cefalee (migrene), neurovasculare (AVC, stenoze) și neurofiziologice (EEG, EMG), cu management al pacientului integrativ, alături de echipa de imagistică (RM/CT), recuperare medicală (fiziokineto terapie, TMS, eTNS), genetică și alte specialități conexe.
Mai multe detalii despre echipa de neurologie EMERALD aici
Articol realizat de Dr. Dimitrița Mirela Ilie.
Bibliografie
Siegfried Kasper et al. Management of mild cognitive impairment (MCI): The need for national and international guidelines. The World Journal of Biological Psychiatry, Volume 21, 2020 – Issue 8
Ronald C. Petersen. Mild Cognitive Impairment. Continuum. 2016 Apr; 22(2 Dementia): 404–418.
RISK REDUCTION OF COGNITIVE DECLINE AND DEMENTIA. WHO GUIDELINES
Matej Malik, Pavel Tlustos. Nootropics as Cognitive Enhancers: Types, Dosage and Side Effects of Smart Drugs. Nutrients 2022, 14(16), 3367
www.uptodate.com/contents/mild-cognitive-impairment
Allan H. Ropper, Martin A. Samuels, Joshua P. Klein. Adams and Victor’s Principles of Neurology 10th edition, 1060-1074
Băjenaru Ovidiu. Ghid de diagnostic și tratament în demențe. 2015