Importanța programului de recuperare cardiovasculară

Articol realizat de dr. Oana Ioniță – medic cardiolog.

Recuperarea cardiovasculară este un program complex de intervenție supravegheată medical, definită ca “sumă a activitaților și intervențiilor necesare pentru a asigura cele mai bune condiții fizice, mentale și sociale astfel încât pacienții cu o afecțiune cardiovasculară cronică sau după o afecțiune acută să își poată mențină locul în societate și să aibă o viață activă”.

Recuperarea cardiovasculară se adresează pacienților cu boala coronariană ischemică, insuficiență cardiacă, pacienților post infarct, pacienților post intervenție chirurgicală cardiacă sau post angioplastie coronariană.

Echipa Emerald de recuperare cardiovasculară

Prof. dr. Maria Dorobanțu
Prof. dr. Sarah Nica Adriana
Dr. Maria Florescu
Dr. Oana Ioniță
Iuliana Zamfirache – fiziokinetoterapeut

Programele de recuperare cardiacă au drept scop limitarea stresului fiziologic și psihologic al bolilor cardiovasculare, ameliorarea funcției cardiovasculare, scăderea mortalității și ameliorarea calității vieții și sunt recomandate de ghidurile societăților internaționale de profil. De exemplu recuperarea cardiacă are indicație de clasa I, nivel de evidență A în Ghidul European de management al pacienților cu infarct miocardic acut cu supradenivelare de segment ST, al pacienților cu sindroame coronariene acute fără supradenivelare de segment ST și al pacienților cu sindroame coronariene cronice

Importanța programului de recuperare cardiovasculară

Recuperarea cardiovasculară este un program supravegheat medical conceput pentru a îmbunătăți sănătatea cardiovasculară după infarct miocardic, insuficiență cardiacă, angioplastie sau intervenție chirurgicală pe inimă.

Programul de recuperare cardiovasculară include consiliere și antrenament pentru exerciții fizice.
Exercițiile fizice ajuta inima să pompeze și întregul sistem cardiovascular să funcționeze, ceea ce poate avea multe beneficii pentru sănătate atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, inclusiv:

Întărirea inimii și a corpului după un atac de cord;
Ameliorarea simptomelor problemelor cardiace, cum ar fi durerea în piept;
Crearea unor obiceiuri mai sănătoase, cum ar fi să faci mai multă activitate fizică, să renunți la fumat și să ai o dietă sănătoasă pentru inima;
Reducerea stresului;
Îmbunătățirea stării de spirit. Oamenii sunt mai predispuși să se simtă deprimați după un atac de cord.Reabilitarea cardiacă poate ajuta la prevenirea sau diminuarea depresiei;
Creșterea energiei și puterea pentru a ușura activitățile zilnice precum transportul alimentelor și urcatul scărilor;

În cadrul Centrului Medical EMERALD, sub atenta monitorizare a unui medic cardiolog, după efectuarea unui test cardio-pulmonar și multiple consultații de calibrare cu medicul de recuperare medicală, nutriționist, psiholog, pacientul este preluat de fiziokinetoterapeut pentru a avea cel mai eficient și sigur plan de recuperare particularizat pe starea fiecărui pacient.

Datele din practică ne arată însă că adresarea pacienților și accesul la recuperare cardiacă este suboptimal, cu variabilitate crescută între diferite zone din Europa, în ciuda recomandărilor teoretice ferme^{6, 7}. Romania în perioada 2016-2017, necesarul anual neacoperit al unui program de recuperare a fost de ~ 120.000 (număr estimat pe baza cazurilor noi anuale de boală coronariană ischemică – capacitatea națională a programelor de recuperare)⁷.

La nivel european se estimează că există 1 loc disponibil în programe de recuperare pentru 7 pacienți cu boala coronariană ischemică⁷, fiind calculat astfel un deficit anual de aproximativ 345.0000 locuri. În Statele Unite rata de participare în programele de recuperare este redusă, variind între 19 si 34%, cu diferențe geografice mari⁸.

Indicații pentru a beneficia de programul de recuperare

Persoanele de toate vârstele care prezinta afecțiuni cardiovasculare și neurologice pot beneficia de un program de recuperare. La EMERALD puteți beneficia de acest program dacă aveți sau ați experimentat:

Atac de cord (infarct miocardic);
Afecțiuni cardiace, cum ar fi boala coronariană, angină pectorală sau insuficiența cardiacă;
Intervenții chirurgicale: bypass coronarian (CABG), intervenție coronariană percutanată, angioplastie coronariană cu balon și stentare, înlocuirea valvei, stimulator cardiac sau defibrilator implantabil;
Tulburări vasculare, cum ar fi accidente vasculare cerebrale ischemice (cauzate de cheaguri de sânge), accidente vasculare cerebrale hemoragice (cauzate de sângerări în creier), hematom subdural și atacuri ischemice tranzitorii (AIT).

Procesul de recuperare cardiacă este împărțit clasic în trei faze:

Faza I – acută – începe imediat după un episod cardiovascular acut, de la începutul perioadei de internare și are o durată de aproximativ 5-7 zile până la externarea pacientului;
Faza II reprezintă perioada de 6-12 săptămâni dupa externare, perioadă în care pacientul urmează regulat un program de activitate fizică supervizat medical, însoţit de terapie medicamentoasă, regim alimentar şi consiliere psihologică;
Faza III este perioada de menţinere şi implementare completă a măsurilor de prevenţie secundară pe tot restul vieţii, pentru a evita acutizarea bolii şi necesitatea unei noi internări⁹.

Recuperarea cardiacă are ca element central antrenamentul fizic sub supraveghere medicală. Acesta rămâne în continuare componenta centrală a recuperării cardiovasculare, dar modelul actual este mai complex, cuprinzând evaluarea și educarea pacientului, recomandarea adecvată de activitate fizică, consiliere nutritională, controlul factorilor de risc și managementul psihosocial^10,11.

Nivelul de activitate fizică prescris este individualizat și prescris pe baza modelului FITT (frecvența, intensitate, timp, tip de exercițiu)¹⁰. Rezultatul așteptat este de amelioare a capacității aerobe, a rezistenței musculare, reducerea simptomatologiei, amelioarea stării de bine psihosocial, scăderea riscului cardiovascular și îmbunătățirea prognosticului.

Un rezumat schematic al principalelor componente ale recuperării cardiace cuprinzătoare.

Componentele reabilitării cardiace complete
Un rezumat schematic al principalelor componente ale reabilitării cardiace cuprinzătoare. Adaptat de la BMJ Publishing Gorup Limited (Advances in rehalitation for chronic disease: improving health outcomes an function. Richardson C.R. Franklin B, Moy M.L., Jackson E.A. 365 (2191, 2019)).

Ce rezultate poate avea recuperarea cardiovasculară? O meta analiză

O meta-analiză recentă incluzând 228.337 pacienți cu boală coronariană ischemică a confirmat beneficiile recuperării cardiovasculare după sindroame coronare acute și dupa intervenția chirurgicală de bypass aorto-coronarian prin reducerea mortalității totale¹¹. Alte meta-analize arată scăderea riscului de infarct miocardic fatal și nonfatal și a spitalizărilor în grupul participanților în programe de recuperare ⁸_.De asemenea, date din studii randomizate confirmă eficacitatea clinică și cost-eficiență a programelor de recuperare la pacienții după sindroame coronariene acute, insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție scazută sau după revascularizare coronariană ⁸.

O analiză recentă a inițiativei Million Hearts 12 estimează că odată cu creșterea participării în programele de recuperare cardiacă in Statele Unite de la 20% la 70%, ar putea fi salvate 25.000 de vieți și prevenite 180.000 spitalizări anual.

Află mai multe despre recuperarea cardiovasculară efectuată în Centrul Medical Emerald aici.

Detalii și programări la 0219814.

Surse:

WHO Expert Committee on Rehabilitation after Cardiovascular Diseases with Special Emphasis on Developing Countries & World Health Organization. (‎1993)‎. Rehabilitation after cardiovascular diseases, with special emphasis on developing countries : report of a WHO expert committee [‎meeting held in Geneva from 21 to 18 October 1991]‎. World Health Organization. https://apps.who.int/iris/handle/10665/38455
Florin Mitu, Magda Mitu. Recuperarea in bolile cardiovasculare. In Cardiologie clinica sub redactia Eduard Apetrei, Ed. Medicala Callisto. 1156-1174.
Ibanez B, James S, Agewall S, et al. 2017 ESC Guidelines for the management of acute myocardial infarction in patients presenting with ST-segment elevation: The Task Force for the management of acute myocardial infarction in patients presenting with ST-segment elevation of the European Society of Cardiology (ESC). Eur Heart J. 2018;39(2):119-177.
Collet JP, Thiele H, Barbato E, et al. 2020 ESC Guidelines for the management of acute coronary syndromes in patients presenting without persistent ST-segment elevation. Eur Heart J. 2021;42(14):1289-1367.
Knuuti J, Wijns W, Saraste A, et al. 2019 ESC Guidelines for the diagnosis and management of chronic coronary syndromes: The Task Force for the diagnosis and management of chronic coronary syndromes of the European Society of Cardiology (ESC). Eur Heart J. 2020;41(3):407-477.
Bjarnason-Wehrens B, McGee H, Zwisler AD, et al. Cardiac Rehabilitation Section European Association of Cardiovascular Prevention and Rehabilitation. Cardiac rehabilitation in Europe: results from the European Cardiac Rehabilitation Inventory Survey. Eur J Cardiovasc Prev Rehabil. 2010; 17: 410–418.
Abreu A, Pesah E, Supervia M. et al. Cardiac rehabilitation availability and delivery in Europe: How does it differ by region and compare with other high-income countries?: Endorsed by the European Association of Preventive Cardiology. Eur Jour Preventive Cardiology. 2019;26(11):1131-1146.
Taylor RS, Dalal Hm, McDonagh S. The role of cardiac rehabilitation in improving cardiovascular outcomes. Nature Reviews Cardiology. 2022; 19:180-194.
Kwan G, Balady GJ. Cardiac rehabilitation 2012: advancing the field through emerging science. Circulation.2012; 25(7):e369-73.
Ambrosetti M, Abreu A, Corra U, et al. Secondary prevention through comprehensive cardiovascular rehabilitation: From knowledge to implementation. 2020 update. A position paper from the Secondary Prevention and Rehabilitation Section of the European Association of Preventive Cardiology. Eur J Prev Cardiol. 2020, online ahead of print.
Salzwedel A, Jensen K, Rauch R. et al. Effectiveness of comprehensive cardiac rehabilitation in coronary artery disease patients treated according to contemporary evidence based medicine: Update of the Cardiac Rehabilitation Outcome Study (CROS-II)
Ades, Philip A. et al. Increasing Cardiac Rehabilitation Participation From 20% to 70%: A Road Map From the Million Hearts Cardiac Rehabilitation Collaborative; Mayo Clinic Proceedings February 2017, Volume 92, Issue 2, Pages 234–242