Inima este unul dintre primele organe care se dezvoltă din mezoderm în timpul vieții embrio-fetale, funcțiile activându-se din ziua a 22-a după concepție.
În săptămâna a cincea de sarcină, mișcările inimii pot fi observate la examinarea ecografică, iar, în săptămânile 9-10, bătăile cordului fetal pot fi ascultate.
O serie de afectiuni ale inimii pot afecta copiii, de exemplu modificări structurale structurale cu care aceştia se nasc, sau boli ale sistemului electric care controleaza bataile inimii.
Detalii și programări la 0219814.
Când trebuie consultat un cardiolog pediatru
Cardiologii pediatri sunt special pregătiți pentru a evalua, diagnostica, trata și gestiona tratamentul problemelor cardiovasculare congenitale și dobândite ale nou-născutului, sugarului, copilului și adolescentului. Expertiza unui cardiolog pediatru include de asemenea, și cardiologie preventivă, menită să prevină problemele pe care un copil le poate dezvoltata la maturitate, precum obezitatea și hipertensiunea arterială.
Semne în urma cărora ar trebui să mergeți cu copilul la un cardiolog pediatru includ:
- Sufluri cardiace – pot indica o problemă cardiacă, cum ar fi bolile congenitale de inima;
- Durerea toracică;
- Amețeală și leșin;
- Frecvența cardiacă anormală sau palpitații.
În cadrul consultației se va face un examen clinic şi un EKG, cu recomandare în funcție de patologie pentru:
- Ecografie cardiacă:
- Holter EKG sau TA;
- Consultaţie electrofiziologie;
- Imagistică neinvazivă avansată(CT-RM) – abordare multidisciplinară, imagistică la cel mai înalt nivel – Dr. Radu Nicolae, medic specialist radiologie, doctor în științe medicale, având experiență și un interes deosebit în Imagistica Pediatrică și Imagistica RM cardiovasculară, îndeosebi a cardiopatiilor congenitale.
Malformații cardiace congenitale
Malformațiile cardiace sunt cel mai frecvent tip de anomalii congenitale.
Cardiopatiile congenitale (CC) reprezintă malformaţiile cardiovasculare apărute în etape diferite în timpul vieţii intrauterine, diagnosticate fie în acel stadiu, fie imediat după naștere.
În funcție de complexitate, malformațiile sunt de două tipuri, malformații simple și malformații complexe. Acestea includ:
- Defect septal atrial – reprezintă lipsa unei porţiuni a septului care desparte cele două atrii;
- Defect septal ventricular – constă în lipsa unei porțiuni a septului care separa cele două cavități ventriculare;
- Defect septal atrioventricular – afectează valvele și pereții dintre camerele superioare și inferioare ale inimii;
- Persistenţa canalului arterial – acesta nu se închide dupa naştere;
- Tertalogia Fallot – grup de anomalii care apar împreună, defect de sept ventricular, îngustarea căii de trecere a sângelui către plămâni, o deviație a aortei și îngroșarea pereţilor camerei inferioare drepte;
- Coarctația de aortă – reprezintă îngustarea vasului de sânge principal care părăsește inima;
- Transpoziţia vaselor mari – apare atunci când cele doua vase de sânge principale care părăsesc inima (unul către corp și celălalt către plămâni) sunt schimbate între ele la începutul dezvoltării fetale;
- Sindromul cordului stâng hipoplazic – partea stângă a inimii nu se formează corect și este subdezvoltată;
- Atrezie pulmonară – nu se formează valva care controlează fluxul de sânge de la inima la plamâni;
- Atrezie tricuspidiană – defecțiune a supapei care controlează fluxul de sânge din partea dreaptă superioară spre cea dreaptă inferioară a inimii;
- Retur venos anormal total sau parţial – sângele din plămâni revine pe partea dreapta a inimii in loc de cea stânga, motiv pentru care sângele care ajunge în corp este mai puţin oxigenat, iar plămânii sunt congestionați.
Tulburari cardiace dobândite
Tulburarile cardiace pediatrice care apar după naștere includ:
- Aritmie cardiacă – tulburări ale batăilor inimii care implică sistemul electric al inimii;
- Cardiomiopatie – boală a mușchiului inimii;
- Endocardita – infecție a mucoasei interioare a inimii;
- Pericardita – inflamaţie sau infecţie a foiţei care acoperă inima;
- Boala cardiacă reumatismală – afecțiune urmare a unei infecții bacteriene cu streptococi beta-hemolotici de grup A, precum faringita acută streptococică.
Articol realizat de dr. Cristina-Ramona Rădulescu – medic cardiolog pediatru.