BUCUREȘTI

Str. Nicolae Caramfil, nr.75, sector 1, București

IAȘI

Str. Iancu Bacalu nr. 23 , în incinta Palas Campus

Caută

Solicită o programare

Examinarea imagistică a pacienților cu boli inflamatorii intestinale CT/RM

Despre bolile inflamatorii intestinale – articol realizat de Dr Ana Maria Costin

Enterografia CT este utilă în evaluarea bolii inflamatorii intestinale, a sângerărilor gastrointestinale și a unor tumori gastrointestinale. Examenul de enterografie CT presupune:

  • Consumul de lichid pentru a dilata intestinul subțire
  • Utilizarea unui agent de contrast intravenos în timpul scanării pentru a face vasele de sânge mai vizibile pe imagini și pentru a identifica inflamația intestinului
  • Un IV de glucagon pentru a încetini mișcările intestinale
  • Reglan oral pentru a îmbunătăți umplerea intestinului

Informații și pregătiri inainte de procedură:

Nu trebuie să mâncați sau să beți nimic timp de trei ore înainte de ora începerii examenului, cu excepția cazului în care medicul dumneavoastră v-a cerut acest lucru.

Vă rugăm să luați orice medicamente ca de obicei. Vi se vor pune întrebări pentru a verifica dacă administrarea contrastului intravenos este sigur pentru dvs. – în caz de alergii sau antecedente de boală de rinichi. Dacă aveți boala Crohn, contrastul ajută la vizualizarea inflamației în peretele intestinal și a structurilor înconjurătoare, precum și a fistulelor (o deschidere sau trecere între două organe sau un organ și piele cauzată de boală sau leziune). Glucagonul este utilizat în timpul examenului pentru a încetini mișcările intestinale normale. Glucagonul poate agrava glaucomul, unele tulburări ale ritmului cardiac și poate provoca dificultăți la urinare (dacă aveți boală de prostată).

Vă rugăm să vă asigurați că anunțați  înainte de examen dacă aveți oricare dintre aceste condiții. Înainte de începerea procedurii, vi se va cere să beți un lichid subțire aromat pentru a vă dilata intestinul.

Despre bolile inflamatorii intestinale

Boala inflamatorie intestinală este un termen pentru a descrie bolile intestinale care au o cauză inflamatorie. Cele mai frecvente sunt boala Crohn și colita ulceroasă. Acestea sunt adesea observate la pacienții tineri până la vârsta mijlocie și prezintă diaree, dureri abdominale, febră, scădere în greutate și teste sanguine și imagistice anormale. O scanare CT este adesea recomandată pentru a căuta cauza durerii abdominale.

Enterografia tomografică computerizată a devenit o modalitate principală de evaluare a bolii inflamatorii intestinale. Oferă simultan vizualizarea stării intestinului subțire și extraintestinal, ceea ce este util pentru diagnosticarea corectă.

În cazul unui diagnostic stabilit de boală inflamatorie intestinală, atunci scanarea CT este adesea recomandată pentru a căuta complicații ale bolii inflamatorii intestinale. În plus, scanarea CT va identifica segmentele implicate și amploarea bolii. Pot fi identificate obstacole sau îngustarea intestinului. Acestea pot provoca blocaje. Uneori poate apărea o comunicare anormală între intestin și un alt loc numit fistulă. Acest lucru poate apărea la un alt segment de intestin sau alt organ, cum ar fi vezica urinară.

Colita ulceroasă poate fi vindecată prin îndepărtarea colonului sau colectomie. Boala Crohn este tratată cu medicamente și intervenții chirurgicale atunci când apar complicații. Imagistica va ghida adesea tratamentul și testarea ulterioară.

Examinarea tip EnteroCT reprezintă o tehnică non-invazivă pentru evaluarea segmentelor de intestine subțire ale tubului digestiv, in vederea diagnosticarii diferitelor tipuri de patologii:
– boli inflamatorii intestinale și complicațiile acestora,
– sângerări digestive cu colonoscopie normală,
– formațiuni tumorale enterale sau sindroame de polipoză,
– boală celiacă,
– obstrucții enterale de diverse cauze,
– diaree cronică și/sau dureri abdominale,
– suspiciune de ischemie mezenterică cronică.
În plus, este utilă în evaluarea concomitentă a organelor solide abdominale, oferind o evaluare globală a abdomenului.

Deși investigația EnteroCT este o investigație iradiantă, examinarea enteroCT a devenit gold-standard în evaluarea patologiei tubului digestiv subțire dată fiind posibilitatea de a caracteriza atât modificările morfologice ale intestinului subțire, cât și pentru posibilitatea de a evalua concomitent restul structurilor abdomino-pelvine.

Tehnica examinării presupune administrarea de a aproximativ 1.5 l de soluție lichidă pentru a obține o distensie satisfăcătoare a aneselor digestive, în așa fel încât să poată fi evaluată cu usurință morfologia peretelui intestinal. Soluția este constituită dintr-un amestec de apă și o substanță osmotic activă (capabilă să mențină apa în lumenul intestinal), ce nu are gust sau miros distincte, care va fi folosită ca mediu de contrast negativ/neutru. Ea va fi administrată per os – pacientului i se solicită să bea soluîia respectivă într-un interval de timp ce poate varia între 20 minute și 40 minute (interval ce variază în funcție de segmentul de tub digestiv subțire ce necesită a fi examinat).  După această perioadă de pregatire a examinării, scanarea efectivă este realizată cu ajutorul aparatului CT, iar îmbunătățirea vizualizării pereților tubului digestiv și a structurilor vasculare care le irigă se va realiza prin administrarea intravenoasă de substanță de contrast iodată.

De departe, cea mai frecventă utilizare a examinării Entero-CT a tubului digestiv este reprezentată de evaluarea afectării digestive în contextul bolilor inflamatorii intestinale – acestea reprezintă un ansamblu de patologii ce presupun inflamația cronică a tractului digestiv. Există două mari entitați distincte morfopatologic ce sunt reunite sub termenul de boală inflamatorie digestivă: Boala Crohn și Colita ulcerativă. Cauzele bolilor inflamatorii intestinale sunt legate de o serie de factori genetici și de mediu care cumulate, generează malfuncția sistemului imun , cauzând un raspuns imun anormal cu lezarea consecutivă a structurilor celulare ale tractului digestiv.
Simptomatologia este variabilă și superpozabilă între cele două tipuri de afectări, consistând în tulburări de tranzit – de obicei cu diareea, prezență de sânge sau mucus în scaun, dureri abdominale difuze, oboseală, scadere ponderală și scăderea apetitului. Se pot asocia de asemenea, cu manifestări extraintestinale la nivelul pielii, ochilor, articulațiilor, sistemului hepato-biliar sau la nivel pulmonar.
Modificările inflamatorii pot să apară oriunde pe traiectul tubului digestiv, cu particularități diferite între cele două entități menționate. În cazul bolii Crohn, poate fi afectat orice segment al tubului digestiv (afectare discontinuă), cu predilecție pentru afectarea ultimei anse ileale. În cazul Colitei ulcerative, este afectat cu predilecție intestinul gros (afectare continuă). În acest fel, examinarea stabilește sediul modificărilor inflamatorii, participând realizarea diagnosticului diferențial între cele două entități diagnosticate.
De obicei, pacientul se prezintă la medicul gastro-enterolog acuzând pierderea apetitului, scădere ponderala și dureri abdominale difuze. Alături de testele imunologice și inflamatorii, examinarea Entero-CT ocupă o poziție esențială în diagnosticul bolii Crohn sau a colitei ulcerative, întrucât decelează și evaluează extensia modificărilor parietale cu caracter inflamator, topografia leziunilor fiind un criteriu important de departajare a celor două entități.
În ocazii mai rare, pacientul se poate prezenta cu o complicație a bolii inflamatorii. Și ăn această situație, examinarea Entero-CT  își dovedește utilitatea, depistând cu acuratețe natura complicației și sediul acesteia:
– poate depista un obstacol mecanic prin prezență de modificări inflamatorii cronice cu caracter fibrotic (“cicatrici”), ceea ce duce la obstrucția completă sau parțială a lumenului digestiv, cu dilatația anselor din amonte, abolirea tranzitului intestinal și apariția sindromului ocluziv;
– decelează eventuale abcese sau flegmoane intraabdominale;
– evaluează prezența de comunicări anormale între lumenele digestive și organe adiacente (vezica urinară) sau între diferite etaje ale  lumenelor digestiv;
– poate evalua prezența concomitentă a afectării perianale (specifică bolii Crohn)  – abcese, flegmoane sau traiecte fistuloase majore;
– evaluează simultan prezența afectării hepato-biliare.
Pe baza descoperirilor imagistice și a testelor sangvine care indică severitatea bolii, medicul gastroenterolog optează pentru tratament specific.

Date fiind caracteristicile bolii, cu perioade de activitate si perioade de remisiune, evaluarea imagistică este indicată ori de câte ori pacientul prezintă simptomatologie specifică pe parcursul evoluției bolii, în vederea reevaluării extensiei inflamației transmurale. În acest fel, examinarea Entero-CT orientează medicul gastroenterolog în reajustarea tratamentului, după caz.

În evaluarea pacienților cu boli inflamatorii intestinale, îndeosebi boala Crohn, o unealtă extrem de utilă și folosită deja pe scară largă o reprezintă examinarea Entero-IRM (*2), îndeosebi ăn cazul pacienților pediatrici sau a adulților tineri la care este necesară evaluarea severității bolii și monitorizare terapeutică, dată fiind particulariatea sa de a fi o examinare lipsită de riscul iradierii.

Entero-IRM poate fi utilizată, similar Entero-CT, pentru:
– diagnosticul bolilor inflamatorii intestinale – evaluarea activității bolii, extensia leziunilor și distribuția acestora;
– monitorizarea bolilor inflamatorii intestinale, inclusiv evaluarea activității bolii și a răspunsului terapeutic;
– evaluarea prezenței unor potențiale complicați, precum stricturi sau obstrucții, prezența fistulelor sau a abceselor
N.B. pentru evaluarea afectării perianale în cazul suspiciunii de fistulă, este utilă de asemenea o evaluare IRM, însă cu protocol dedicat, distinct de cel al examinării Entero-IRM
– diagnosticul diferențial între cele două entităti amintite ale spectrului de boli inflamatorii intestinale la copiii cu “colită nedeterminată”
– suspiciunea de afectare enterală la pacienții cu examinare CT/endoscopică negativ sau în locul acestora.

În plus față de examinarea Entero-CT, examinarea Entero-IRM este utilă pentru evaluarea satisfăcătoare a tubului digestiv chiar și în absența administrării sustanței de contrast intravenoasă, la pacienții care prezintă contraindicații ale administrării acesteia (reacții alergice tip anafilactic în antecedente sau modificări ale funcției renale care nu permit administrarera substanței de contrast). În acest caz, deși evaluarea este incompletă, poate orienta medicul gastroenterolog în ceea ce privește sediul leziunilor și prezența unor eventuale complicații cu o eficiență net superioară evaluării CT native (fără substanță de contrast intravenoasă).

Alegerea unei metode de investigații de tip Entero-CT sau Entero-IRM este cântarită cu atenție de medicul gastroenterolog în funcție de particularitățile pacientului și informația pe care acesta dorește să o obțină.
Trebuie însă ținut cont de faptul că examinarea Entero-IRM, deși nu folosește radiații ionizante, presupune un timp de examinare mult mai lung față de o examinare Entero-CT – poate dura până la 50 minute.  Drept urmare, posibilitatea apariției de artefacte generate de mișcările involuntare ale pacientului sau ale anselor au o probabilitate mai mare de apariție.
Ca și în cazul altor examinări IRM, prezența oricărui material metalic în corpul pacientului contraindică examinarea.

Pregătirea pacienților pentru examinarea Entero-IRM este similară cu pregătirea descrisă la examinarea Entero-CT: pacientul este rugat să consume 1.5 l soluție de apă și substanță osmotic activă, cu același deziderat: distensia anselor de intestin pentru o mai bună vizualizare a peretelui și caracterizare suplimentară a  acestuia. În plus, repleția anselor cu fluid diminuază cantiatea de aer de la nivelul lumenelor digestive, scăzând astfel artefactele generate de prezența aerului.
Se va administra o substanță antiperistaltică pentru a scădea artefactele generate de mișcările anselor de intestine.
Pacientul este poziționat pe masa de examinare în decubit dorsal (întins pe spate), este montată antena dedicată și pacientul este introdus în magnet.
Pe tot parcursul examinarii, pacientul este rugat să mențină poziția de examinare fără a se misca. În plus, acesta trebuie să execute anumite comenzi respiratorii, după cum este indicat în timpul achiziției imaginilor.
Către finalul examinării, se va administra contrastul intravenos specific, pentru a facilita evaluarea suplimentară a pereților tubului digestiv.

Pentru informații suplimentare despre patologia inflamatorie intestinală, puteți accesa în mod gratuit site-ul official American Journal of Gastroenterology (*1) (https://journals.lww.com/ajg/fulltext/2018/04000/acg_clinical_guideline__management_of_crohn_s.10.aspx )

(*2) ACR–SAR–SPR practice parameter for the performance of magnetic resonance (MR) enterography 2020 (Resolution 26)