BUCUREȘTI

Str. Nicolae Caramfil, nr.75, sector 1, București

IAȘI

Str. Iancu Bacalu nr. 23 , în incinta Palas Campus

TIMIȘOARA

*in curand

Caută
Close this search box.

Screeningul pacientului cu afectare benignă de prostată

Prostata este o glandă de mărimea unei nuci. Este o componentă morfologică și funcțională genito-urinară. Este situată imediat sub vezica urinară, fiind parte a conductului ureteral și totodată parte constituent în alcatuirea lichidului spermatic.  La majoritatea bărbaților după vârsta de 50 ani, prostata prezintă modificări de volum (devine hiperplazică) si câteodată modificări citoarhitecturale cu un caracter suspect (incidența cancerului de prostată este în continua creștere).

Mărirea prostatei poate provoca simptome, precum:

  • Discomfort urinar (durere/arsură ~ disuria);
  • Urinare nocturnă repetată;
  • Micțiune incompletă;
  • Sânge în sperma sau urină;
  • Durere sau rigiditate frecventă în partea inferioară a spatelui, șolduri, zona pelviană/rectală sau în partea superioară a coapselor;
  • Disfuncții în spectrul sexual (scăderea capacității de ejaculare / ejaculare ineficientă, etc. ).

Printre cele mai răspândite forme de afectare benigna, regăsim:

Hiperplazia benignă de prostată (HBP)

Numită și adenom al prostatei, reprezintă o creștere “necanceroasă” a volumului  prostatic.

Simptomele pot include urinarea frecventă, dificultăți de a urina, flux slab, incapacitatea de a urina sau iminența în urinare (urgenturie);

Complicația cea mai frecventă este reprezentată de retenția acută de urină, care pentru un pacient vârstnic poate reprezenta o importantă afectare sistemică. Pacientul cu adenom de prostată este predispus la infecții urinare repetate, formarea de calculi vezicali, dar mai ales contribuie la degradarea progresivă a funcției organice renale (insuficiența renală cronică).

Prostatita bacteriană acută și cronică – O infecție bacteriană a prostatei provoacă prostatita bacteriană. Tipul acut apare brusc și durează puțin (uneori autolimitanta), în timp ce tipul cronic se dezvoltă lent și durează mult timp (adesea ani).

Simptomele prostatitei pot fi împărțite în trei tipuri:

  • Disurie, nicturie, poliurie (dureros, nocturn, repetat);
  • Discomfort pelvin, chiar durere în regiunea perianală – pelvină;
  • Febra, frison cu transpirații abundente.

Prostatita cronică nebacteriană și sindrom dureros pelvin

Pacienții au dureri pelvine cronice ce asociază dificultăți urinare tipice și disfuncție sexuală, ce sunt trenante de săptămâni, luni sau ani. Deși poartă numele de “prostat-ită”, nu este vorba adesea despre o infecție; prostatodinina (durerea prostatică) poate să survină în absența infecției bacteriene; Are o etiologie încă necunoscută, fiind incriminate trauma locala, aparare autoimuna sau implicare neurologică.

Simptomele pot varia de la durere locala pelvină – perianală, disurie, sau chiar ejaculare dureroasă. Durata este adesea un index variabil, avand intervale de timp cu durere constantă de  câteva zile, sau poate fi de scurtă durată de ordinul minutelor; Afectarea sistemică poate cuprinde cefalee, dureri musculare difuze (de tipul fibromialgiei), sau discomfort abdominal (inclusiv greața, încetinirea tranzitului ~ asemănător sindromului de colon iritabil).

Apariția unor modificări în spectrul urinar, alarmează fapt care determină prezentarea la medic. Dacă apar simptome specifice acestor afecțiuni, se recomandă o serie de analize și teste. În cazul pacientului cu antecedente familiare (istoric familial) pentru cancerul de prostată, implică screeningul descendenților chiar și în absența simptomatologiei;

La acest moment, diagnosticul prezumptiv este cel mai adesea stabilit clinic printr-un consult medical, unde medicul examinator interpretează anamnestic simptomatologia pacientului.

În stabilirea diagnosticului final sunt necesare efectuarea unui set  de analize și investigații imagistice, capabile să concentreze informația clinică și să stabiliească o orientare terapeutică.

Set de analize și investigații ce cuprind:

  • Creatinina serică și urea: evaluarea statusului nefrourinar , pacientul cu o posibila obstructie in calea de eliminare urinara;
  • Sumarul urinar si urocultura: dysuria, urina tulbure, necesită adesea invetigația unei posibile infecții urinare associate;
  • PSA (prostata specific antigen): marker de evaluare, necesar a se monitoriza anterior inițierii vreunui tratament de tip 5ARI (inhibitor de 5-alfa reductază). Este o substanță produsă de celulele glandei prostată și se regasește în spermă, dar și în sânge. Creșterea nivelului seric al PSA poate ridica suspiciunea pentru un posibil cancer de prostată; Valorile serice sunt variabile și necesită interpretare clinică;
  • Ecografia abdominală: este o importantă etapă de diagnostic; se vor evalua atât modificarile de formă și volum cât și parametrii de conținut prostatic; vor fi corelate modificări ale vezicii urinare precum și modificări ale tractului urinar superior;
  • Ureterocistoscopia: este importantă în planificarea urolgoică pentru o posibilă intervenție chirurgicală;
  • Imagistică RMN /CT – recomandare investigații de efectuat în caz de suspiciune de cancer de prostată sau pentru a urmări evoluția bolii în caz de diagnostic.

(https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/)

În cadrul Centrului Medical EMERALD  se realizează investigații imagistice avansate cu protocol dedicat, multiparametric, pentru prostată prin rezonanță magnetică.

Articol realizat de dr. Gabriel Șica, medic specialist medicină internă.