Articol realizat de echipa de cardiologi Emerald.

Societățile medicale și autoritățile internaționale au primit numeroase întrebări legate de coronavirus, lucru care a condus la elaborarea următorului document de către Societatea Europeană de Cardiologie (sursa: www.escardio.org)

 

Am o boală cardiacă. Sunt la risc mai mare de infectare cu COVID-19 comparativ cu alte persoane?

Nu. Infecția poate afecta pe oricine. Totuși, persoanele cu boli cardiace pot fi mai frecvent simptomatice sau pot dezvolta forme mai severe comparativ cu persoanele fară aceste boli.

Până acum, cele mai multe persoane infectate cu COVID-19 au avut forme ușoare de boala manifestate cu durere în gât, tuse, mialgii, febră;  totuși, unele persoane (până la 15%) dezvoltă infecție pulmonară (pneumonie). Nu este încă sigur dacă persoanele cu boli cardiace sunt mai predispuse la dezvoltarea pneumoniei cu COVID-19, dar acest lucru este posibil din moment ce și alte virusuri precum gripa pot da infecție pulmonară la aceasta categorie de pacienți.

 

Riscul de a dezvolta forme severe de infecție cu COVID-19 este similar tuturor pacienților cu boli cardiace sau sunt diferențe?

Modul în care pacienții se infectează este același. Virusul este transmis prin picături purtate în aer atunci când o persoană infectată tușește, strănută sau vorbește sau prin atingerea suprafețelor- virusul poate supraviețui mai multe ore sau chiar zile pe suprafețe precum mese sau clanțele ușilor.

O dată cu pătrunderea virusului în organism, acesta afectează plămânul și declanșează un răspuns inflamator care suprasolicită sistemul cardiovascular în două moduri. În primul rând, prin infectarea plămânilor scade gradul de oxigenare a sângelui și în al doilea rând, presiunea sangvină scade sub influența inflamației produsă de virus. În aceste cazuri, mușchiul inimii bate mai repede, devenind mai dificilă oxigenarea organelor., până la forma severă de șoc cardiogen. În situații extreme, inflamația puternică poate determina ruperea plăcilor de grăsime potențial existente în vasele care hrănesc inima (plăcile de aterom din arterele coronare) și să determine infarct de miocard, poate determina inflmatia mușchiului cardiac și să determine miocardita sau poate determina activarea în exces a coagulării determinând formarea cheagurilor de sânge în diverse vase. Toate aceste complicații cardiovasculare necesită evaluare imediată și de urgență în serviciile medicale de specialitate.

Următoarele grupuri sunt în mod special la risc crescut:

-persoanele imunodeprimate, precum pacienții cu transplant, cei cu cancer în curs de chimioterapie sau radioterapie, pacienții cu leucemie sau limfom care asociază boli cardiace

-bătrânii, persoanele fragile, femeile însărcinate cu boli cardiace associate.

-pacienții cu boli cardiace precum infarct miocardic, insuficiență cardiacă, cardiomiopatie dilatativa, cardiomiopatie hipertrofică, forme avansate de cardiomioaptie aritmogena de ventricul drept și pacienții cu boli cardiace congenitale cianogene

-nu există dovezi referitoare la infecția cu COVID-19 a device-urilor implantabile precum defibrilatoare și pacemakere sau cazuri de endocardită infecțioasă la pacienții cu valvulopatii

Am sindrom Brugada, am un risc mai mare?

Pacienții cu sindrom Brugada sunt în mod special vulnerabili la aritmii cu risc vital în cazul febrei peste 39 grade. Acești pacienți trebuie să trateze febră prompt cu Paracetamol și comprese reci.

Poate coronavirusul să provoace aritmii sau infarct miocardic?

Bazat pe efectul inflamator al virusului, există teoretic riscul că infecția virală  să declanșeze ruperea plăcilor aterosclerotice (depuneri de grăsime) la nivelul arterelor coronare (infarct miocardic). Pacienții care în timpul infecției cu COVID-19 dezvoltă durere în piept ar trebui să solicite medicul imediat.

Inflamația sistemica severă poate agrava aritmiile sau poate chiar declanșa fibrilație atrială la unii pacienți.

Inflamația acută produsă de virus poate agrava atât bolile cardiace cât și funcția renală.

Pentru a preveni aceste complicații, trebuie să respectați strict recomandările oficiale pentru a preveni infecția precum distanțarea socială , autoizolarea, spălarea frecventă a mâinilor ,etc.

Pacienții cu boli cardiace care asociază diabet zaharat sau hipertensiune, sunt la un risc mai mare?

Date din China, unde a debutat boala, au arătat că o parte semnificativă din pacienții care au dezvoltat forme severe sau au decedat, au asociat diabet sau hipertensiune arterială. Motivul nu este clar cunoscut. Este probabil că atât diabetul cât și hipertensiunea să apară cu o prevalență mare în populația generală în special la pacienții peste 70 ani unde mortalitatea a fost cea mai mare.

Într-un articol s-a observant legătură între aceste afecțiuni și utilizarea inhibitorilor de enzimă de conversie a angiotensinei și blocantilor receptorilor de angiotensină II (clase de medicamente antihipertensive frecvent utilizate).  Este de menționat că aceasta este o teorie care trebuie demonstrată. Marile organizații de sănătate precum Societatea Europeană de Cardiologie, Societatea Britanică de Cardiologie și Asociația Americană a Inimii, recomandă continuarea terpiei cu aceste medicamente (având în vedere efectele lor benefice bine cunoscute).

Existe raportări de miocardită și pericardită cu COVID-19. Dacă ai avut miocardită sau pericardită în trecut, ești mai vulnerabil în a repeta boala?

Nu există dovezi că pacienții cu antecedente de miocardită sau pericardită ar fi la risc crescut pentru a dezvolta aceleași complicații cu COVID-19. Până la momentul actual, nu există dovezi că virusul impicat în COVID-19 ar afecta în mod direct inima; totuși, inflamația acută cauzată de infecție poate agrava funcția cardiacă și poate exacerba simptomele pacienților cu insuficiență cardiacă.

Sunt pacienții cu boala cardiacă mai predispuși la deces prin infectare cu COVID-19 comparativ cu cei fară boală cardiacă?

Până acum, vârsta înaintată și asocierea altor boli (inclusiv boli cardiace) au fost factori de risc pentru deces. Totuși, este important de menționat că cei mai mulți pacienți, inclusiv cei cu boli cardiace, au avut forme de infecție ușoare și s-au recuperat complet.

Se spune că cele mai afectate de COVID-19 sunt persoanele în vârstă și persoanele cu alte boli asociate. Persoanele cu alte boli trebuie să fie vârstnice sau riscul apare indiferent de vârstă?

Cei mai mulți pacienți care au decedat de COVID-19, din rapotarile Chinei și ale altor țări, au avut peste 70 ani și au avut boli cardiace sau pulmonare avansate. Totuși, majoritatea persoanelor în vârstă și a persoanelor cu boli asociate au avut forme ușoare de infecție și s-au recuperat complet.

Știu că nu ar trebui să merg în spital dacă sunt posibil infectat, dar când ar trebui să solicit consult/sfat medical dacă am o boală de inimă asociată?

Dacă bănuiți că sunteți infectat, gândiți-vă dacă puteți trata simptomele acasă. Febra poate fi controlată cu Paracetamol. Important: dacă simțiți că nu puteți controla simptomele acasă, în mod special dacă aveți dificultăți de respirație, solicitați ajutor medical. Sunați imediat medicul de familie când începeți să aveți simptome.

Exista diverse raportări care sugerează că medicametele precum ibuprofen (AINS- antiinflamatoare ne-steroidiene) folosite pentru scăderea febrei sau pentru durere, pot agrava COVID-19. Bazat pe dovezile actuale, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) nu fac recomandări privind oprirea administrării la momentul actual, neexistand dovezi științifice care să confirme legătură dintre ibuprofen și agravarea COVID-19. Dacă aveți nelămuriri, contactati medicul dvs pentru a stabili ce medicație este sigură.

Important: este important să nu neglijați simptomele cardiace pe care le puteți avea în timpul pandemiei. Dacă observați agravarea durerilor cardiace sau apariția acestora în repaus, dacă aveți probleme de respirație, palpitații sau vă pierdeți conștienta, trebuie să anunțați serviciul de urgență care va evalua starea dvs de sănătate înainte de a decide transferal dvs la spital.

Măsuri de protecție:

Există măsuri suplimentare pe care le pot lua pentru a limita riscul de îmbolnăvire cu COVID-19 dacă am o boală cardiacă?

-urmați sfaturile autorităților

-sunt lucruri pe care țoață lumea ar trebui să le facă pentru a limita riscul. Dacă aveți o problemă cardiacă, următoarele recomandări sunt de urmat:

-evitați persoanele bolnave

-păstrați 2 metri distanța fața de alți indivizi de fiecare dată când e posibil

-spălați mâinile bine cu săpun și apă caldă pentru 20 secunde

-acoperiți-vă gura cu șervețel când tușiți sau tușiți în interiorul cotului

-acoperiți-vă nasul cu șervețel când strănutați sau folosiți interiorul cotului

-evitați să atingeți ochii, nasul, gura

-dezinfectați  frecvent suprafețele ca intreupatoare, clanțe, balustrade, cu dezinfectant pentru a îndepărta virusul.

Ar trebui să mă gândesc la autoizolare pentru a evita infectarea cu virusul COVID 19?

Autoizolarea înseamnă să rămâneți acasă cât mai mult posibil și să evitați contactul cu alte persoane. Următorii pași sunt recomandați:

  • Dacă aveți simptome ca: febră sau subfebră (o temperatură de peste 37°C sau mai mult), tuse, dureri în gât, dureri musculare sau de cap, tulburări digestive ar trebui să vă  autoizolați și să anunțați imediat medicul de familie pentru a vă îndruma ce să faceți în continuare. Nu vă administrați singur medicamente antibiotice sau antivirale.
  • Dacă nu aveți simptome, evitați contactul cu oricine este bolnav, chiar dacă are “doar o raceală ușoară”
  • Stați acasă cât mai mult timp posibil, lucrați de acasă dacă este fezabil și nu ieșiți decât pentru strictul necesar. Persoanele mai vulnerabile la infecție (cele pste 65 de ani, cu patologie cardiovasculară sau pulmonară, diabet zaharat, neoplazii, boli autoimune) ar tribui să evite complet părăsirea locuinței;

Mi-am făcut vaccinul antigripal și cel anti-pneumococ anul acesta, sunt protejat împotriva virusului?

Nu, vaccinurile împotriva penumoniei, cum sunt vaccinul anti-pneumococic și cel anti-gripal, nu oferă protecție împotriva noului coronavirus, ci doar împotrivă infecției cu diverse tulpini de virus gripal sau împotriva Streptococcus pneumoniae.

Virusul COVID 19  este așa de nou și diferit, încât necesită un vaccin propriu. Cercetătorii încearcă să dezvolte un vaccin împotriva coronavirusului, dar încă nu se știe când acesta va fi disponibil.

Cu toate că vaccinurile împotriva pneumococului și al virusului gripal nu sunt eficiente împotriva COVID-19, vaccinarea împotriva afecțiunilor respiratorii este ferm recomandată de organizații de sănătate importante cum este Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pentru a vă proteja sănătatea.

Ar trebui să port o mască pentru a mă proteja împotriva virusului?

Noi recomandăm purtarea măștii și a mănușilor ori de câte ori părăsiți locuința. Când purtați o mască și mânuși  este important să le folosiți și să le aruncați apoi în mod corect, reducând riscul de contaminare de pe acestea. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) are informații utile despre acest subiect.11

Pot să iau COVID-19 de la animalul meu de companie?

În prezent nu există nici o dovadă că oamenii se pot infecta de la animalele de companie obișnuite cum sunt pisicile și câinii.

Ne putem infecta de mai multe ori cu COVID-19?

Cercetările făcute până în prezent sugerează că se dezvoltă imunitate după o primă infecție cu COVID-19, deci, teoretic, nu vă puteți reinfecta ulterior. Sunt însă alte exemple, cum ar fi virusul gripal sau răceala obișnuită, care vă pot afecta în mod repetat deoarece virusul se modifică în timp. Vom afla abia cu trecerea timpului, dacă acest fenomen se întâmplă și pentru COVID-19, având în vedere că sunt descrise câteva cazuri de reinfecție cu acest virus.

MEDICAȚIA

Ar trebui să îmi schimb doza medicamentelor pentru inimă?

În momentul de față este clar că oprirea sau schimbarea medicației poate fi foarte periculoasă și ar putea să înrăutățească boala dumneavoastră. Medicamentele dumneavoastră sunt foarte eficiente pentru tratarea insuficienței cardiace și controlul tensiunii arteriale, pentru tratarea bolii cardiace ischemice sau previn un atac de cord sau accident vascular cerebral. Orice schimbare a tratamentului dumneavoastră, care nu a fost recomandată de un medic, vă poate pune la un risc crescut de înrăuntățire a afecțiunii cardiace pe care o aveți.

Au circulat în presă articole care sugerează că anumite medicamente folosite uzual în tratamentul hipertensiunii arteriale ( așa numițîi inhibitori de enzimă de conversie ai angiotensinei și blocanțîi receptorilor de angiotensină) pot crește riscul de infectare și severitatea infecției cu coronavirus. Aceste avertizări nu au o bază științifică solidă sau dovezi care să le susțină. De aceea, recomandarea noastră fermă este să continuați tratamentul pentru hipertensiune arterială sau altă patologie așa cum v-a fost prescris. 8

Pacienții care au tratament imunosupresor, de exemplu după un transplant de inimă, trebuie să continue tratamentul așa cum a fost prescris. Reducerea dozei medicamentelor este asociată cu un risc crescut de rejecție a inimii transplantate.

Vă rugăm să luați toate medicamentele exact așa cum au fost prescrise. Dacă aveți dubii, vă rugăm să contactați doctorul sau asistenta medicală, dar nu faceți singuri nici o schimbare până nu îi contactați.

Să îmi fac griji că stocurile de medicamente nu vor fi suficiente?

Se face tot posibilul pentru garantarea unor stocuri suficiente de medicamente esențiale. Nu aveți motive să vă îngrijorați. Agenția Europeană a Medicamentelor monitorizează situația iar până în prezent nu s-au raportat stocuri insuficiente din medicamentele esențiale.

ESTE FOARTE IMPORTANT SĂ NU VĂ ADMINISTRAȚI SINGUR ANTIBIOTICE SAU ANTIVIRALE SAU MEDICAȚIE ANTIINIFLAMATORIE (circulă anumite protocoale de tratament pentru infecția cu COVID 19 în mediul online). Luați legătura imediat cu medicul de familie dacă începeți să vă simțiți rău. Cele mai multe din aceste medicamente nu se mai pot elibera din farmacii și nu în ultimul rând pot avea efecte adverse periculoase pentru pacienții cu patologie cardiovasuclara. Acestea trebuie administrate doar la recomandarea medicului și sub urmărire atenta medicală.

IEȘIREA AFARĂ

Ar trebui să merg la consultațiile de rutină programate sau ar trebui să evit să merg în centre medicale și spitale?

Dacă spitalul dumneavoastră încă oferă consultații de rutină, îi puteți suna și întreba dacă vă sfătuiesc să veniți. Multe clinici anulează consultațiile de rutină sau le efectuează prin telefon sau prin coonnvorbiri video online dacă este posibilă aceasată variantă. Există anumite situații în care o consultație față în față este necesară și nu ar trebui să lipsiți de la un control fără să vă sfătuiți în prealabil cu doctorul sau asisitenta medicală care vă îngrijește.

Sunt în siguranță când ies afară din casă, dacă evit zonele aglomerate; pot să merg în parc sau la plimbare?

Virusul se transmite de la persoane infectate, însă 30% din acestea sunt fară simptome, iar în primele zile ale infecției simptomele pot fi foarte ușoare, în acest fel transmiterea se poate face cu ușurință daca sunteți în apropierea unei astfel de persoane. În țara noastră, evenimentele care implică participarea mai multor persoane, inclusiv a slujbelor religoase sunt interzise, parcurile sunt închise. Plimbările pot fi făcute, dar doar în jurul locuinței și dacă această zona nu este aglomerata. Vă sfătuim să urmați întocmai recomandările autorităților din țara noastră. Dacă sunteți nevoit să părăsești locuința (de ex. pentru a face cumpărături) vă rugăm să păstrați o distanță de 2 m între dumneavoastră și celelelate persoane.

Pot să mai călătoresc sau să folosesc transportul public?

Vă rugăm să luați în considerare recomandările publicate de autoritățile naționale și locale. În multe țări s-au interzis călătoriile care nu sunt esențiale, și cetățenii au fost rugați să stea acasă. În multe locuri nu este recomandată folosirea mijloacelor de transport în comun, dacă este posibil, sau dacă este utilizat, să se păstreze o distanță de cel puțin 2 m între pasageri.

STARE EMOȚIONALĂ

Sunt foarte anxios. Ce aș putea să fac pentru a mă simți mai bine?

Toți trecem acum printr-o perioadă încărcată de anxietate și vă oferim câteva sfaturi pentru a vă ajuta să faceți față fiind confruntați cu incertitudinile care înconjoară această pandemie pentru care nici unul din noi nu era pregătit acum câteva luni.

  • Mâncați sănătos, la interval regulate. Trebuie să vă păstrați puterea și de asemenea să vă alimentați cu mâncare bogată în vitamine și minerale, care ajută la combaterea anxietății. Cerealele integrale, fructele și legumele (de toate culorile) au un efect aproape magic asupra anxietatății dumneavoastră și vă vor ajuta să îi reduceți nivelul. Știm că prăjiturile, biscuiții și ciocolata sunt delicioase, dar zahărul suplimentar nu este bun pentru anxietate. O cantitate mică din când în când este bună, dar de fapt consumul dulciurilor vă poate face să vă simțiți mai rău din punct de vedere emoțional. Același lucru este valabil pentru alcool; consumați doar în doze minime.
  • Beți multă apă. O cană de ceai sau cafea într-un loc liniștit poate calma gândurile anxioase.
  • Faceți exerciții fizice.  Dacă aveți o gradină, mergeți la plimbare acolo și faceți exerciții fizice conform condiției fizice proprii, sariți coarda, mișcațivă pe muzică, toate acestea sunt exerciții care pot ajuta la scăderea anxietății. Dacă nu aveți o gradină, gândiți-vă la o rută de plimbare pe care o puteți face, fără să ajungeți în apropierea altor persoane. Dacă recomandarea este de a nu părăsi locuință, vă rugăm să o respectați întocmai.
  • Folosiți metode virtuale de socializare. Dacă puteți folosi Facetime/Skype pentru a vorbi cu prietenii și familia o dată pe zi, aceasta vă vă deturna atenția de la anxietate. Sau dați-le un telefon. Astfel veți avea un plan – pe care să îl anticipați cu bucurie – și care vă ține la curent cu lumea dumneavoastră. Să ne gândim la ceilalți, să ascultăm ce li se întâmplă și să le oferim susținere, ajută foarte mult și în reducerea anxietății proprii.
  • Păstrați-vă ocupați. Faceți o listă cu lucruri pe care le puteți face. De ex ordine în dulap, rearanjarea camerei, sortarea garderobei, scos buruienile din grădină etc. Nu trebuie să faceți totul de pe listă, și nu toate de odată, dar veți avea astfel diverse planuri cu care să vă ocupați când vă simțiți anxios. Realizarea unui punct de pe listă produce o senzație de bine.
  • Activități recreaționale. Ascultați muzică, citiți o carte, faceți integrame, croșetați, coaseți, pictați, desenați etc. Orice vă face plăcere și nu aveți timp de obicei. Orice activitate care facilitează o ieșire din anxietate și necesită concentrare, vă vă ajuta.
  • Evitați mesajele negative în exces. Ascultați știrile pe telefon sau la televizor doar o dată pe zi. Toți trebuie să fim la curent cu ultimele recomandări legate de coronavirus și auto-izolare, dar dacă le auzim în continuu, ne vor provoca anxietate în exces. Tot ce trebuie să știm vă fi amintit în jurnalul pe care alegem să îl ascultăm. Vă rugăm să nu treceți prin asta mai mult de o dată pe zi.
  • Respirația. Acest exercițiu simplu vă poate fi de real ajutor când vă simțiți anxios. Stați în picioare sau așezat, într-o poziție comodă (contractați și relaxați mușchii pentru a simți diferența). Concentrați-vă pe resirație și respirați adânc numărând până la 5 și expirați lent numărând până la 10. Faceți acest exercițiu de mai multe ori pe zi, până simțiți că anxietatea cedează de ajuns pentru a putea face una din activitățile menționate mai sus.

REFERINȚE:

  1. World Health Organization (WHO) Q&A on coronaviruses
  2. Coronavirus disease (COVID-19) advice for the public: Myth busters
  3. European Centre for Disease Prevention and Control: Information on COVID-19 for specific groups: the elderly, patients with chronic diseases, people with immunocompromising condition and pregnant women
  4. EMA gives advice on the use of non-steroidal anti-inflammatories for COVID-19
  5. World Heart Federation (WHF): The link between COVID- 19 and CVD
  6. COVID-19 and the cardiovascular system
  7. Are patients with hypertension and diabetes mellitus at increased risk for COVID-19 infection?
  8. Position Statement of the ESC Council on Hypertension on ACE-Inhibitors and Angiotensin Receptor Blockers
  9. British Heart Foundation: Coronavirus: what it means for you if you have heart or circulatory disease
  10. NHS: Stay at home advice
  11. Coronavirus disease (COVID-19) advice for the public: When and how to use masks
×

Cum a fost experiența pe site?

Lăsați-ne un review pe Facebook

Lăsați-ne un testimonial