Sindromul Guillan-Barre asociat infecției cu SARS-COV2

 

Începând cu data de 28 februarie și până în data de 21 martie, în 3 spitale din nordul Italiei au fost raportați 5 pacienți care au prezentat simptome specifice pentru poliradiculonevrită și apoi confirmați cu această afecțiune neurologică în contextul infecției cu noul tip de coronavirus. Dintre acești pacienți, 4 au prezentat un test pozitiv la efectuarea exudatului faringian la debutul afecțiunii neurologice, iar unul a prezentat exudat și lavaj bronhoalveolar negativ la debutul simptomatologiei, dar care ulterior a prezentat un test serologic pozitiv pentru coronavirus.

Primele simptome pentru sindromul Guillan Barre au fost reprezentate de slăbiciunea membrelor inferioare și parestezii evidente la 4 pacienți și diplegie facială, urmată de ataxie și parestezie prezente la un pacient. Tabloul clinic a evoluat către tetraplegie/tetrapareză în decurs de 36 de ore până la 4 zile la 4 pacienți, 3 pacienți necesitând suport ventilator. Intervalul de timp de la debutul simptomelor respiratorii tipice pentru COVID 19 până la momentul apariției manifestărilor neurologice a fost de 5 până la 10 zile.

Analiza licidului cefalorahidian nu a decelat prezența modificărilor tipice pentru poliradiculonevrita și evaluarea PCR a virusului SARS – COV2 din LCR a fost negativă. Examinarea electromiografică a fost compatibilă cu diagnosticul de poliradiculonevrita – varianta axonală evidentă la 3 pacienți și demielinizantă la 2. Examinarea IRM (imagerie prin rezonanța magnetică) cu administrare de substanță de contrast a demonstrat priza patologică de contrast la nivelul rădăcinilor nervoase la nivel caudal (zona lombo-sacrată) la 2 pacienți, a nervului facial la 1 pacient. 2 pacienți nu au prezentat priză patologică de contrast la adminstrarea de substanță de contrast.

Toți pacienții au fost tratați cu imunoglobuline cu administrare intravenoasă, 2 pacienți au primit 2 cure de imunoglobuline cu administrare intravenoasă și unul a fost tratat prin plasmafereză.

După 4 săptămâni de tratament, evoluția a fost variabilă, 2 pacienți necesitând în continuare suport ventilator, 2 pacienți erau înrolați în programul de recuperare motorie ca urmare a tetraparezei, iar un pacient a fost externat și era indepedent fiind capabil să meargă fară ajutor.

Intervalul de 5/10 zile între debutul infecției și primele simptome compatibile cu sindromul Guillan – Barre este similar intervalului observat în cazul altor infecții. Deși mulți agenți infecțioși au fost asociați cu sindromul Guillan – Barre, există un tropism pentru agenți infecțioși precum: Campylobacter Jejuni, virusul Epstein-Barr, CMV și virusul Zika. Au existat raportări în sensul unei asocieri între sindromul Guillain – Barre și coronaviroza.

Ca urmare a numărului mic de pacienți înrolați în aceste studii observaționale  nu este posibil să fie stabilit cu exactitate dacă prezența deficitelor neurologice severe și respectiv implicarea axonala sunt trăsături tipice pentru sindromul Guillain-Barre asociat COVID 19. Nu se poate evalua cu precizie care este cauza care a necesitat suport ventilator în contextul insuficinetei respiratorii (deficitul neuromuscular în contextul bolii neurologice asociate sau afectarea pulmonară în contextul bolii de fond – necesită corelare cu imagistica pulmonară).

Sindromul Guillain – Barre asociat COVID 19 trebuie diferențiat de neuropatia/miopatia asociată bolii critice care au o tendință de a apărea mai tărziu în evoluția bolii.

 

Surse:

– articol publicat în The New England Journal of Medicine – preluat de pe EAN pages.

×

Cum a fost experiența pe site?

Lăsați-ne un review pe Facebook

Lăsați-ne un testimonial