Care sunt noutățile despre impactul Covid-19 asupra inimii?
Dr. Capșa R. A, Dr. Onciul S, Dr. Nicolaescu R. – Centrul medical Emerald*
Un articol realizat de echipa de CARDIO-RM a Centrului Medical Emerald, atât pentru pacienți, cât și pentru colegii cardiologi/medicină sportivă.
Este cunoscut impactul potențial sever pe care îl prezintă viroza SARS-CoV 2 asupra plămânilor, cu deteriorarea uneori importantă a funcției respiratorii, necesitând terapie intensivă cu asistarea ventilatorie a pacienților.
În ultimele luni a apărut însă un număr crescând de studii cu privire la impactul Covid-19 asupra altor organe și sisteme1, înafara plămânului, precum și explicații din ce în ce mai detaliate asupra tulburărilor complexe ale unor multiple căi metabolice implicate în această viroză (cu o importantă componentă imunologică). Dintre acestea, articole interesante din literatura medicală de specialitate sunt legate de decelarea afectării cardiace la persoanele contaminate cu Covid-192,1.
Conform acestor articole și studii (încă preliminare)3, interesarea inimii pare a putea apărea atât în stadiul manifest al bolii (alături de celelalte simptome cunoscute deja), cât și în perioada de convalescență4,5.
Interesant și totodată îngrijorător este faptul că au fost identificați subiecți asimptomatici (purtători „sănătoși“ ai virusului) care prezintă afectare a cordului în cadrul virozei6. Uneori suferința cordului asociată virozei amintite este însoțită de simptome: palpitații, dureri în piept, oboseală, dificultatea de a respira etc7. În alte situații afectarea cordului nu produce nici un fel de simptom particular8, pacienții fie prezentând celelalte simptome comune ale bolii, fie, în cazul în care sunt asimptomatici, continuându-și viața și activitățile curente fără măcar a ști de existența bolii. Tocmai la această ultimă categorie de pacienți pare a exista un pericol potențial ce trebuie luat în considerare.
Aceste forme „tăcute“ ale afectării inimii în viroza SARS-CoV2 interesează în cele mai multe cazuri structura mușchiului inimii (numit miocard), printr-o inflamație latentă9. Această inflamație poartă numele consacrat de miocardită și ea apare dealtfel în numeroase alte circumstanțe care nu sunt legate de infecția SARS-CoV2.
Miocardita este o boală severă a inimii din mai multe motive, a căror implicații excedă prezentarea actuală. Totuși, vom menționa două dintre ele. Pe de o parte, inflamația miocardului se poate solda în timp cu formarea de cicatrici în mușchiul inimii care, o dată formate, nu mai dispar niciodată și pot la rândul lor să genereze în timp multiple complicații: tulburări ale ritmului cardiac, deficiența de contracție a inimii cu dezvoltarea așa numitei insuficiențe cardiace și altele. Pe de altă parte, în faza acută a miocarditei pot apărea complicații redutabile dintre care unele pot fi amenințătoare de viață, cum ar fi tulburările acute și severe ale ritmului cardiac, care pot duce chiar la moarte subită.
De ce menționăm însă aceste lucruri? Pentru că una dintre cele mai importante componente ale tratamentului miocarditei în faza sa acută este legată de activitatea pacientului și anume repausul cât mai complet, cu reducerea la minimum posibil a oricărui efort fizic. Oarecum poate părea simplu, dar problema majoră este cum să reduci efortul fizic într-un mod atât de drastic dacă nu știi că ai boala? Implicit, de unde să știi că activitatea fizică normală pe care o duceai până acum se poate solda cu o tulburare majoră a ritmului inimii și eventual cu moarte subită dacă nu ai nici un simptom particular?
O parte din studiile la care ne refeream mai sus au arătat că, cel puțin din datele preliminare adunate până în prezent, pericolul cel mai mare pentru evenimentele nedorite pe care le-am prezentat îl au sportivii de performanță10 sau persoanele ce s-ar putea numi „sportivi amatori“, cu activitate fizică intensă și susținută (alergare, exerciții de tip „cardio“, sală de forță etc.). În aceste condiții, aceste categorii de subiecți ar trebui să evite în mod particular activitățile fizice intense până ce se pun în evidență două elemente: fie în cazul infecției cunoscute cu SARS-CoV2 afirmarea lipsei afectării cardiace, fie în cazul prezenței miocarditei evidențierea vindecării acesteia.
Metoda diagnostică cu cea mai mare eficiență în diagnosticul bolilor mușchiului cardiac și implicit al miocarditelor este imagistica prin rezonanță magnetică a cordului (numită și cardio-IRM). Aceasta are capacitatea de a decela și de a caracteriza atât prezența miocarditei acute sau cronice, cât și extensia și severitatea afectării mușchiului cardiac. Astfel, conform datelor ce se conturează din articolele din ce în ce mai multe din literatură și din studiile preliminare, persoanele ce au trecut prin infecția cu SARS-CoV 2, cu atât mai mult cu cât duc o activitate fizică mai intensă ar beneficia de aportul unui examen cardio-IRM11 pentru a certifica absența afectării cardiace12-14(în aceste condiții persoana putându-și desfășura activitățile fizice fără restricții suplimentare celor proprii afectării respiratorii din cadrul virozei) sau dimpotrivă, pentru a decela eventuala prezență a interesării cordului în cadrul virozei15 și în aceste condiții luându-se măsurile necesare16.
Astfel, examenul cardio-IRM devine o componentă importantă în arsenalul diagnostic al pacienților cu COVID 19 și mai mult decât atât, una de maximă importanță în sensul că poate salva vieți.
Bibliografie:
1. Buja, L. M. et al. The emerging spectrum of cardiopulmonary pathology of the coronavirus disease 2019 (COVID-19): Report of 3 autopsies from Houston, Texas, and review of autopsy findings from other United States cities. Cardiovasc Pathol 48, 107233 (2020).
2. Cau, R., Bassareo, P. & Saba, L. Cardiac Involvement in COVID-19-Assessment with Echocardiography and Cardiac Magnetic Resonance Imaging. SN Compr Clin Med 1-7 (2020).
3. Ho, J. S., Tambyah, P. A., Ho, A. F., Chan, M. Y. & Sia, C. H. Effect of coronavirus infection on the human heart: A scoping review. Eur J Prev Cardiol 27, 1136-1148 (2020).
4. Ho, J. S., Sia, C. H., Chan, M. Y., Lin, W. & Wong, R. C. Coronavirus-induced myocarditis: A meta-summary of cases. Heart Lung 49, 681-685 (2020).
5. Beri, A. & Kotak, K. Cardiac injury, arrhythmia, and sudden death in a COVID-19 patient. HeartRhythm Case Rep 6, 367-369 (2020).
6. Cuomo, G. et al. Acute myocarditis as the main clinical manifestation of SARS-CoV 2 infection. Infect Dis Rep 12, 8609 (2020).
7. Salerno, M. & Kwong, R. Y. CMR in the Era of COVID-19: Evaluation of Myocarditis in the Subacute Phase. JACC Cardiovasc Imaging (2020).
8. Paul, J. F., Charles, P., Richaud, C., Caussin, C. & Diakov, C. Myocarditis revealing COVID-19 infection in a young patient. Eur Heart J Cardiovasc Imaging 21, 776 (2020).
9. Khalid, N. et al. COVID-19 (SARS-Cov-2) and the heart – An ominous association. Cardiovasc Revasc Med (2020).
10. Palmer, W. J. Cardiac MRI Reveals Myocarditis in Competitive Athletes Recovered from COVID-19 https://www.diagnosticimaging.com/view/cardiac-mri-reveals-myocarditis-in-competitive-athletes-recovered-from-covid-19 accesat în 27.09.2020
11. Kelle, S. et al. Society for Cardiovascular Magnetic Resonance (SCMR) recommended CMR protocols for scanning patients with active or convalescent phase COVID-19 infection. J Cardiovasc Magn Reson 22, 61 (2020).
12. Palmer, W. J. Cardiac MRI Reveals Post-Recovery Heart Damage in 78 Percent of COVID-19 Patients https://www.diagnosticimaging.com/view/cardiac-mri-reveals-post-recovery-heart-damage-in-78-percent-of-covid-19-patients accesat în 27.09.2020
13. Puntmann, V. O. et al. Outcomes of Cardiovascular Magnetic Resonance Imaging in Patients Recently Recovered From Coronavirus Disease 2019 (COVID-19). JAMA Cardiol (2020).
14. Sardari, A., Tabarsi, P., Borhany, H., Mohiaddin, R. & Houshmand, G. Myocarditis detected after COVID-19 recovery. Eur Heart J Cardiovasc Imaging (2020).
15. Luetkens, J. A. et al. Diffuse Myocardial Inflammation in COVID-19 Associated Myocarditis Detected by Multiparametric Cardiac Magnetic Resonance Imaging. Circ Cardiovasc Imaging 13, e010897 (2020).
16. Al-Assaf, O., Mirza, M. & Musa, A. Atypical presentation of COVID-19 as subclinical myocarditis with persistent high degree Atrio-ventricular block treated with pacemaker implant. HeartRhythm Case Rep (2020).
*Imaginile din ilustrația articolului sunt din arhiva centrului, de dinaintea pandemiei COVID-19.