Insuficiența cardiacă se referă la incapacitatea inimii de a pompa o cantitate suficientă de sânge pentru nevoile țesuturilor și organelor corpului. În funcție de rapiditatea instalării simptomelor, aceasta poate fi acută sau cronică.

 

O persoană cu insuficiență cardiacă poate observa dificultăți de respirație, mai ales în timpul efortului fizic, dificultăți de respirație în poziție orizontală (cu nevoia de a dormi pe mai multe perne noaptea), modificări ale ritmului inimii, oboseală progresivă, tușe și în stadii avansate retenție de lichide, ceea ce poate duce la umflarea membrelor și/sau a abdomenului, creștere în greutate.

Identificarea cauzei insuficienței cardiace este foarte importantă pentru deoarece aceasta ghidează terapia ulterioară, practic toate bolile cardiace putând duce la apariția insuficienței cardiace.

 

 

În mod tradițional insuficiența cardiacă poate fi împărțită în funcție de fracția de ejecție a ventriculului stâng (parametru al funcției de pompă al ventriculului stâng, obținut prin ecocardiografie sau examinare prin rezonanță magnetică cardiacă) în insuficientă cardiacă cu FEVS redusă, ușor redusă și păstrată.

Unele boli necardiace precum anemie severă, boli pulmonare, unele boli endocrinologice, boli renale pot avea simptome și semne foarte asemănătoare cu insuficiența cardiacă.

Diagnosticul de insuficiență cardiacă este mai probabil dacă pacienții au istoric de infarct miocardic, hipertensiune arterială, boală coronariană ischemică, diabet zaharat, abuz de alcool. boală renală cronică, chimioterapie în antecedente, rude cu cardiomiopatii sau moarte subită cardiacă.

 

Oricine are simptome de insuficiență cardiacă are nevoie de asistență medicală!

 

Tehnici de diagnosticare:

Mai multe tehnici de diagnosticare sunt folosite pentru a confirma sau exclude diagnosticul de IC. Următoarele investigaţii sunt frecvent utilizate  pentru pacienţii cu IC.

  • Electrocardiograma: trebuie efectuată la fiecare pacient cu suspiciune de insuficienţă cardiaca;
  • Teste de laborator: o evaluare de rutină a pacienţilor cu IC suspectată include o hemoleucogramă completă (hemoglobină, leucocite, plachete), electroliţi serici, creatinină serică, rata de filtrare glomerulară (RFG), glicemia, testele funcţionale hepatice și sumarul de urină (teste suplimentare pot fi luate în calcul în funcţie de tabloul clinic)
  • Este recomandată testarea biomarkerilor cardiaci – in principal a peptidelor natriuretice (BNP, NT-proBNP) atunci cand aceasta este posibilă.
  • Ecocardiografia: este larg disponibilă, rapidă, noninvazivă și sigură, fiind cea mai utilizata metoda pentru evaluarea functiei cardiace. Ea ofera informaţii extinse despre anatomia cardiacă, mișcarea pereţilor, funcţia valvulară, functia ventriculului drept, functia diastolică cardiacă. In unele situatii vizualizarea structurilor cardiace este foarte dificilă, in aceste situatii fiind recomandata o evaluare imagistică superioară si anume Rezonanța Magnetică Cardiacă.
  • Radiografia pulmonară este recomandata pentru excluderea altor cauze de respiratie dificilă, ea putand oferi si argumente suplimentare pentru diagnosticul de insuficientă cardiacă.
  • Monitorizarea ambulatorie ECG (Holter): monitorizarea ECG ambulatorie este valoroasă pentru evaluarea pacienţilor cu simptome sugestive pentru aritmii (ex. palpitaţii sau sincopă) și în monitorizarea controlului frecvenţei ventriculare.

 

Teste imagistice non-invazive suplimentare sunt imagistica prin Rezonanță Magnetică Cardiacă sau CT cardiac

 

Imagistica prin Rezonanţă Magnetică Cardiacă este o tehnică imagistică noninvazivă, foarte exactă, reproductibilă pentru aprecierea: volumelor ventriculare stâng și drept, funcţiei globale, mișcării regionale a pereţilor, grosimii miocardice, maselor și tumorilor miocardice, valvelor cardiace, defectelor congenitale și afecţiunii pericardice. A devenit standard de aur de precizie și reproductibilitate pentru evaluarea volumelor și a functiei ventriculului stang. Folosirea agenţilor de contrast paramagnetici cum ar fi gadolinium poate aduce dovada inflamaţiei, infiltrării și prezentei cicatricei miocardice sau a viabilitatii miocardice in diferite patologii. Aceasta metoda este recomandata atunci cand in anumite circumstante ecocardiografia nu poate da informatii adecvate datorita imposibilitatii vizualizarii adecvate a inimii (mai frecvent la pacienti cu obezitate, boli pulmonare severe) si mai ales pentru caracterizarea tesutului miocardic atunci cand se suspicioneaza anumite boli infiltrative sau inflamatorii miocardice.

 

 

Explorarea CT La pacienţii cu IC diagnosticul nonivaziv al anatomiei coronariene poate fi valoros și ajută în luarea deciziilor privind angiografia coronariană. Angiografia CT poate fi considerată la pacienţii cu probabilitate pretest scăzută sau intermediară pentru boala coronariana ischemica sau in cazul unui test de efort sau imagistic de stres echivoc. Demonstrarea aterosclerozei la examenul CT confirmă afectarea aterosclerotica coronariana dar nu implică în mod necesar ischemia.

 

În cadrul Centrului Medical Emerald pacienții dispun de întreaga paletă de tehnici de diagnosticare. Pentru mai multe informații și programări apelați 0219814.

 

Tipuri de tratament:

Pentru diagnosticul de insuficiență cardiacă, medicul va efectua un examen clinic completat de anumite teste și investigații suplimentare (analize de sânge, electrocardiograma, ecografie cardiac, rezonanta magnetica cardiaca, CT, angiografie).

Medicul dumneavoastră are mai multe opțiuni de tratament diferite, în funcție de boala cardiacă de bază.

 

Tratament medicamentos:

Medicul va prescrie o medicație bazată pe substanțe farmaceutice cu roluri diferite pentru: îmbunătățirea contracției cardiace, eliminarea retenției de lichide, reducerea tensiunii arteriale, normalizarea ritmului cardiac, scăderea colesterolului. Pacientul poate fi nevoit să ia mai multe tipuri de pastile, combinate în funcție de necesitățile sale.

 

În funcție de cauza insuficienței cardiace și de diferiți parametri obținuți în urma testelor efectuate se poate recomanda revascularizare miocardică (percutana sau chirurgicală) pentru pacienții cu boală coronariană ischemică, înlocuirea sau repararea chirurgicală sau intervențională a unei valve cardiace în cazul valvulopatiilor, implantarea unor dispozitive de tip stimulator cardiac, terapie de resincronizare, defibrilator implantabil. În cazuri extreme în cadrul centrelor speciale de tratament se pot implanta temporar inimi artificiale (dispozitive de asistare a unuia sau a ambilor ventriculi) sau efectua transplant de cord.

 

 

 

Articol realizat de Dr. Oana Ioniță – medic specialist cardiolog cu specializare în ecocardiografie

×

Cum a fost experiența pe site?

Lăsați-ne un review pe Facebook

Lăsați-ne un testimonial